Alimentaţia sănătoasă poate salva planeta!

O lume cu oameni sănătoşi ar fi una şi mai puţin poluată. Asta reiese dintr-un studiu efectuat de Thomson Reuters Foundation, legat de obiceiurile alimentare ale oamenilor. Studiul publicat în jurnalul "'The Lancet Planetary Health'' se referă la India, dar concluziile sunt valabile pentru întreaga planetă. Astfel,dacă oamenii şi-ar schimba obiceiurile alimentare şi ar consuma mai multe legume şi fructe şi mai puţin cereale şi carne s-ar putea face economii consistente la apă şi ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la creşterea temperaturilor pe glob. Conform studiului, citat de Agerpres, se estimează că populaţia Indiei va ajunge la 1,6 miliarde de persoane până în 2050, iar pentru a se asigura suficientă apă potabilă consumul apei va trebui redus cu o treime. Creşterea populaţiei va avea ca efect o sporire a cererii de alimente, ceea ce va pune mai multă presiune asupra necesarului de apă în agricultură. Până în 2050, irigaţiile vor utiliza 70% din totalul consumului de apă din India, o creştere de la 50% în prezent, în cazul în care metodele de cultivare folosite nu vor fi modificate, iar dieta locuitorilor nu se va axa pe alimente care au nevoie de mai puţină apă pentru a creşte, se mai arată în cercetare. "În India, procentul de apă disponibilă pentru producţia agricolă ar putea fi şi aşa nesustenabil de mare. Schimbările minore în alimentaţie ar putea contribui la atingerea scopului de a dezvolta un sistem durabil de aprovizionare cu alimente ", susţine James Milner de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, autorul principal al studiului. Cercetarea, care ia în considerare schimbarea obiceiurilor alimentare pentru economisirea apei, a descoperit că utilizarea acesteia ar putea fi redusă cu până la 30% prin scăderea consumului de cereale, produse lactate şi carne de pasăre şi înlocuirea acestora cu fructe şi legume. Cel mai bun tip de dietă ar presupune de asemenea înlocuirea fructelor a căror producţie necesită irigaţii, precum strugurii, guava şi mango, cu anumite culturi mai eficiente din punct de vedere al consumului de apă, precum pepenii, portocalele şi papaya. De asemenea, schimbările din alimentaţie ar contribui la scăderea riscului de boli cardiovasculare şi de cancere, dar ar contribui şi la protejarea planetei prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 13%. În 2011, India s-a situat pe locul al patrulea în topul statelor cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră, după China, Brazilia şi Statele Unite, potrivit Institutului Mondial pentru Resurse (World Resources Institute).

Pe de altă parte, există previzuni pesimiste, termenul fiind şi mai scurt. Specialiştii au anunţat în cadrul unor conferinţe dedicate crizei apei că din 2025 va fi afectată o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară fără precedent. Un raport al Băncii Mondiale, publicat în 2015, avertizează că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va ameninţa securitatea alimentară a milioane de persoane. Vor exista doi poli ai lumii în funcţie de această resursă vitală, zone bogate (Brazilia, Canada, Alaska, Rusia) şi zone cu mari probleme (India, Orientul Mijlociu, o mare parte din Africa). Pe acest fond este evident că şi mai mulţi oameni vor ajunge la limita de jos a sărăciei. Previziunile Organizaţiei Naţiunilor Unite spun că din 2025, doi din trei oameni vor trai în condiţii de "stres" din cauza lipsei apei. Africa, Orientul Mijlociu şi mai ales Sudul Asiei vor fi în prima linie în ceea ce priveşte această problemă. Semnalul de alarmă a fost tras!