ALIN CHITU, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL FINANŢELOR: "Ţinerea sub control a cheltuielilor, fără majorări de taxe - politica asumată de guvernele ultimilor doi ani"

• România are doar 80.000 de IT-işti ca salariaţi; restul de 320.000 sunt probabil în zona de microîntreprinderi, PFA, mai spune Chitu

Ţinerea sub control a cheltuielilor din buget, atât cât s-a putut, fără majorări de taxe, a fost o politică şi un obiectiv asumat de guvernele din ultimii doi ani cel puţin, a declarat, ieri, Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în cadrul unei conferinţe organizată de EY România. Acesta a mai spus că eliminarea excepţiei de la impozitul pe venit pentru în sectorul IT nu ar aduce foarte mulţi bani la buget, precum şi că mai mulţi bani la buget ar veni din aplicarea mecanismului de taxare suplimentară a multinaţionalelor. Totodată, Iulian Ardelean, director general pe legislaţie fiscală şi vamală la Ministerul Finanţelor, a declarat ieri că microîntreprinderile sunt în atenţia Ministerului din perspectiva revizuirii sistemului fiscal.

"Obiectivul de necreştere a taxelor se traduce printr-un obiectiv de creştere a conformării voluntare care până la urmă nu poate fi susţinut doar prin măsuri coercitive, ci şi prin măsuri de asistenţă pentru contribuabili. (...) Parteneriatul între stat şi contribuabil a fost foarte bun. (...) Toate facilităţile fiscale (din perioada aceasta de 2 ani de la debutul pandemiei) nu au dus la diminuarea veniturilor colectate de colegii din ANAF. Adică gradul de respectare a eşalonărilor la plată este unul foarte bun. De asemenea, dacă adunăm şi normalizăm veniturile din cei 2 ani în care s-au aplicat aceste facilităţi vedem că acestea au crescut. Se vede clar şi conducătorii de la cel mai înalt nivel au mulţumit la nivel oficial contribuabililor pentru acest comportament iar acest lucru se vede la sfârşitul zilei, prin măsuri de susţinere nu înseamnă că înregistrezi scăderi semnificative la nivelul veniturilor bugetare. Eu sper ca instrumentele de conformare voluntară - SAF-T, eFactura şi aşa mai departe - să aducă îmbunătăţiri ale colectării care să nu implice majorări de taxe. Dacă reuşim să colectăm mai mult într-un sistem stabil nu este nevoie să creştem taxele", a afirmat secretarul de stat din Ministerul Finanţelor.

Chitu a declarat de asemenea că în România sunt undeva la 80.000 de IT-işti salariaţi, iar facilitatea privind impozitul pentru venit pentru aceşti angajaţi nu poate fi comparată în termeni financiari cu cea de la constructori. Secretarul de stat a spus că obiectivul Finanţelor este creşterea veniturilor bugetare cu 5% din PIB.

"Cu construcţiile efortul financiar este foarte mare. Meritele acestei măsuri merită totuşi menţionate pentru că au adus în zona de fiscalizare un număr mare de salariaţi şi am susţinut un sector care în perioada de pandemie a reuşit să ţină economia în picioare, atât cât se putea în condiţiile date. (...) Eu cred că se face mai mult zgomot (pe facilitatea angajaţilor din IT - n.r.) pentru că este un subiect care este preluat cu mare dorinţă de către mediul public. Este mic, în termeni financiari, deci din perspectivă bugetară nu este o măsură care să afecteze în mod semnificativ. Nu poate fi comparată în termeni financiari cu facilitatea de la constructori. (...) Noi când am scos datele am văzut că avem doar 80.000 de IT-şti care sunt salarizaţi. Despre asta vorbim. Nu pot să fac predicţii cu privire la deciziile politice în zona aceasta, dar cu siguranţă ele nu sunt foarte importante în termeni financiari din perspectivă bugetară. Sunt importante, evident, la nivel individual. Dar din perspectivă bugetară nu este neapărat o sarcină extrem de grea pe umerii bugetari. Eu am văzut estimările făcute în mediul public. Vorbim de 400.000 de IT-şti. Deci diferenţa de 320.000 de IT-şti probabil sunt în zona de microîntreprinderi, PFA-uri şi aşa mai departe", a explicat secretarul de stat.

• "Impozitarea multinaţionalelor în conformitate cu viitoarele reguli OECD va avea un impact bugetar pozitiv"

Chitu a mai spus că impozitarea multinaţionalelor în conformitate cu viitoarele reguli OECD va avea un impact bugetar pozitiv având în vedere cota efectivă de impozit pe întreprinderi care este una foarte mică în România.

"Din perspectivă tehnică suntem abia la început pentru că mecanismul nu este unul foarte uşor. Nu este un mecanism care a mai fost implementat anterior. Noi, împreună cu colegii din ANAF, va trebui să asigurăm capacitatea administrativă pentru implementarea acestui noi impozit, ca să spun aşa. (...) Mecanismul este unul total diferit faţă de ce-am avut până acum. Pleacă de la raportări contabile, raportări financiare, iar noi va trebui să vedem cum vom ajusta raportările financiare astfel încât acest calcul să poată fi făcut automat. Noi am avut o serie de analize să vedem care va fi impactul bugetar, dacă va fi unul pozitiv semnificativ sau nu. Se pare că vom avea un impact pozitiv în urma aplicării acestui mecanism de taxare suplimentară. Ce nu poate fi estimat la acest moment este cum ne va fi afectată competitivitatea ţării noastre în a atrage investiţii străine pentru că, până nu demult, unul dintre argumentele pentru care erau făcute investiţii în România se referea la cote de taxare mai mici. Mai avem o problemă tehnică pentru că cota efectivă de impozit pe întreprinderi este una foarte mică în România. Dacă luăm în calcul microîntreprinderile şi celelalte facilităţi şi deduceri suplimentare la impozit pe profit ajungem undeva sub 10% cotă efectivă. O creştere de 5% vom vedea cum ne va afecta din perspectiva competitivităţii", a spus Alin Chitu.

Acesta a adăugat: "Cred că abordarea pe care am avut-o până acum şi în cadrul negocierilor în OECD precum şi în cadrul discuţiilor din ECOFIN cu privire la cest aspect este una constructivă în care evident vom susţine soluţia şi compromisul european. În cadrul acestui compromis ne vom susţine în continuare poziţiile pe care ni le dorim să le avem în aşa fel încât să afectăm cât mai puţin competitivitatea ţării noastre. Evident, am trecut într-un alt stadiu al dezvoltării economice în România, în ciuda pesimismului pe care îl afişăm cu toţii. Suntem departe de anii 1990 - 2000 în care atrăgeam investiţii străine printr-un cost al muncii foarte redus şi printr-o taxare foarte redusă. Cred că suntem într-o altă fază de dezvoltare şi probabil că nu ne va afecta atât de mult implementarea unui astfel de mecanism".

Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE este un obiectiv prioritar şi pentru România, iar ministrul Finanţelor Adrian Câciu afirma recent că guvernul va "pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023".

• Iulian Ardelean, director general la Direcţia Generală Legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile: "Microîntreprinderile sunt în atenţia noastră"

Totodată, Iulian Ardeleanu, director general pe legislaţie fiscală şi vamală la Ministerul Finanţelor, a declarat în cadrul aceluiaşi eveniment că microîntreprinderile sunt în atenţia oficialilor guvernamentali din perspectiva revizuirii sistemului fiscal.

"Printre criteriile pe care le vom avea în vedere la revizuirea impozitării vor fi atât activităţile cu valoare adăugată mare sau prestările de servicii, după caz, cifra de afaceri realizată de către microîntreprinderi şi de asemenea probabil şi numărul de microîntreprinderi pe care o persoană fizică îl va (putea) deţine. Acestea sunt evaluări preliminare. Noi avem în curs un plan pe care vrem să-l promovăm: un plan pe mai mulţi ani, nu neapărat modificarea de la un an la altul. Cumva să fie o reducere graduală a facilităţilor fiscale care sunt prevăzute în actualul Cod fiscal", a spus Ardeleanu.

Alin Chitu, secretarul de stat din Ministerul Finanţelor, a declarat la rândul său că o analiză trebuie făcută în ceea ce priveşte impozitarea microîntreprinderilor. Amintim că un număr extrem de mic (circa 5%) din microîntreprinderi mai plătesc impozitv pe profit.

"Vorbim de cel puţin două lucruri care mi se pare că trebuiesc adresate, care din perspectiva echităţii fiscale pare că nu-şi mai ating obiectivele adresate iniţial de impozitare a microîntreprinderilor. Fragmentarea afacerilor în aşa fel încât în loc să ai un business de 10 milioane euro, ai 10 a câte 1 milion euro. Atunci eu nu înţeleg care mai e obiectivul acestei măsuri, atât timp cât folosim acest mijloc să diminuăm sarcina fiscală. Nu mai vorbim de o creştere a unor afaceri la început, ci de alternative de structurare a afacerilor pentru a diminua sarcina fiscală. (...) Să nu ne ascundem după deget. Vorbim şi de plata unor salarii prin microîntreprinderi şi nu numai. Aceste aspecte sunt nişte vase comunicante pentru că se diminuează, pe deoparte, venitul la bugetul de stat din impozitul pe profit, precum şi veniturile din salarizare. Din perspectiva acestor două (elemente), o analiză cel puţin trebuie făcută", a spus Chitu.