Alocare ridicolă în PNRR pentru agricultura românească

• Şanse mici pentru finanţarea sistemelor de irigaţii din programele operaţionale în perioada 2021-2027

Cu 230 de milioane euro alocaţi pentru agricultură în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România se află pe ultimul loc între ţările din regiune, membre ale Uniunii Europene, într-o analiză efectuată de euractiv.com referitoare la finanţarea acestui domeniu în 13 state prin mecanismul instituit anul trecut de Comisia de la Bruxelles.

"Din cele 8 miliarde euro solicitate iniţial pentru agricultură, doar 230 milioane euro şi câteva proiecte au rămas în varianta finală a PNRR. Acestea includ implementarea unui sistem de drenare, un program privind educaţia agricolă în liceele de profil şi o serie de platforme ce urmează a fi realizate împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor", arată sursa citată.

Cele 6,5 miliarde euro solicitate pentru sistemele de irigaţii şi pentru managementul surselor de apă nu s-au mai regăsit în varianta finală a PNRR, deoarece Comisia Europeană a considerat că investiţiile respectiv nu contribuie în mod suficient pentru atingerea conceptului de economie verde.

Mai mult, se pare că, în ciuda asigurărilor oferite de Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu privire la finanţarea proiectelor pe irigaţii şi managementul apei din fondurile alocate pe programele operaţionale pentru perioada 2021-2027, inclusiv din fondurile de dezvoltare rurală, Comisia Europeană nu are de gând să aloce foarte uşor fonduri în acest domeniu, deoarece noua Politică Agricolă Comună prevede un management sustenabil al resurselor naturale printre care se numără şi apa, susţin cei de la euractiv.com.

"Aceasta înseamnă că numai sistemele eficiente de irigaţii şi fermierii care îşi adaptează terenurile la planurile de gestionare a bazinelor hidrografice vor avea prioritate în obţinerea finanţării. În starea actuală, România are o problemă, deoarece nu are un cadastru al apelor, chiar dacă situaţia ar urma să fie rezolvată, deoarece este una dintre reformele incluse în planul de redresare", precizează sursa citată.

În timp ce România are pentru agricultură în PNRR doar 230 milioane euro şi şanse foarte mici de a îşi rezolva în viitor una dintre marile probleme cu care se confruntă fermierii din ţara noastră, statele din jur solicită prin mecanismul de redresare şi rezilienţă sume mai mari decât aceea pe care, în final, au cerut-o autorităţile de la Bucureşti.

Astfel, Bulgaria are un buget în PNRR de 275 milioane euro pentru agricultură, Slovacia - 2,4 miliarde euro, din care cea mai mare parte pentru managementul apei în agricultură, Polonia - 2,3 miliarde euro, din care 1,26 milioane euro merg direct la fermierii şi procesatorii din acest sector de activitate, Grecia - 258 milioane euro, dar aici sunt incluse şi sumele necesare combaterii incendiilor de păduri din apropierea zonelor agricole, Italia - 2,8 miliarde euro care se împart astfel: 800 milioane euro pentru dezvoltarea logisticii în domeniile agrifood, pescuit, acvacultură, floricultură, 500 milioane euro pentru inovare şi mecanizare în agricultură şi în sectorul alimentar şi 1,5 miliarde euro pentru realizarea unor parcuri energetice în agricultură cu o putere totală de 0,43 Gigawaţi generată de panouri fotovoltaice care vor fi amplasate pe acoperişurile clădirilor fermelor agricole şi zootehnice. Conform sursei citate, 1,2 miliarde euro sunt dedicate sectorului agri-food din Franţa, Spania are o alocare de 1,05 miliarde euro, în timp ce Germania se axează doar pe digitalizarea anumitor componente din agricultură, deoarece în PNRR-ul său agricultura nu constituie o prioritate cheie pentru redresare şi rezilienţă.