Alro cere exceptarea de la plată a 85% din certificatele verzi

Preţul plătit de Alro pentru electricitate este în continuare foarte ridicat deşi Guvernul a luat, anul trecut, mai multe măsuri pentru reducerea sprijinului acordat energiei regenerabile, susţine conducerea producătorului de aluminiu. Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro, a declarat, ieri, că aceste măsuri au fost ineficiente pentru industria energointensivă şi a cerut autorităţilor aplicarea urgentă a facilităţilor permise de uniunea europeană pentru industria cu risc mare de relocare: "Amânarea certificatelor verzi nu a avut efect asupra reducerii facturilor pentru că au fost puşi în funcţiune anul trecut 1.000 MW în fotovoltaic. Piaţa e inundată de certificate verzi. Sperăm să nu vină prea târziu propunerea ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, de a reduce cu 85% costul certificatelor verzi pentru consumatorii industriali".

Domnia sa susţine că Alro plăteşte un preţ mediu de 80 dolari/MWh pentru energie, în timp ce în Germania preţul mediu este de 46,6 dolari, în SUA - 36,7 dolari, iar în Franţa - 59,6 dolari. Astfel, oficialul Alro susţine că sociatatea are cele mai ridicate costuri cu energia din rândul competitorilor săi europeni.

De asemenea, o problemă pentru Alro este şi plata bonusului pentru cogenerare, care s-a mai redus în acest an, dar nu suficient de mult, Marian Năstase subliniind: "Producătorii de aluminiu nu pot transfera clienţilor costul suplimentar pentru că preţul aluminiului este stabilit de piaţă la bursa de metale din Londra. Acum, ponderea cu ecotaxe în costurile noastre ne face necompetitivi. Alro plăteşte 300 dolari pe tona de aluminiu cu ecotaxele".

Şi directorul general al Arcelor Mittal Galaţi, Bruno Ribo, a declarat că preţurile actuale pentru electricitate şi gaze fac industria autohtonă necompetitivă şi chiar cu investiţii mari impactul negativ al acestor preţuri nu poate fi anulat. Domnia sa susţine că jumătate din companiile mari consumatoare s-ar putea închide, lucru ce ar putea determina pierderea 400.000 locuri de muncă dacă preţul gazelor continuă să crească.