AMBASADA REPUBLICII ISLAMICE IRAN: "Respingerea rezoluţiei SUA împotriva armelor iraniene arată nivelul de izolare cu care se confruntă administraţia americană"

Respingerea de către Consiliul de Securitate a ONU a rezoluţiei SUA împotriva armelor iraniene arată nivelul de izolare cu care se confruntă administraţia americană, susţine Amba­sada Republicii Islamice Iran la Bucureşti, într-o declaraţie de presă remisă ieri Redacţiei.

Răspunsul vine la câteva zile după ce Statele Unite au înregistrat un eşec de proporţii în a extinde embargoul aplicat exporturilor de arme ale Iranului. Rezoluţia americană a fost sprijinită la votul din Consiliul de Securitate de un singur stat, Republica Dominicană. Germania, Franţa, Marea Britanie şi 8 alte ţări s-au abţinut la vot, în timp ce Rusia şi China s-au opus textului rezoluţiei.

SUA sunt aşteptate acum să aplice Iranului noi sancţiuni unilaterale.

În declaraţia de presă remisă BURSA, Ambasada Iranului la Bucureşti afirmă că "eşecul rezoluţiei anti-iraniene este un semn al izolării la nivel global a Statelor Unite".

Amintim că în 2018 administraţia preşedintelui american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul şi a demarat o politică unilaterală de sancţiuni şi presiune asupra Teheranului împotriva a ceea ce Washingtonul numeşte "comportamentul malign" al Iranului în regiune. Trump a susţinut atunci că retrage Statele Unite din JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action) deoarece acordul "inaceptabil" a eşuat în a apăra interesele de securitate ale SUA.

Acordul, convenit în 2015 de administraţia Obama, a fost atacat încă de la semnare de republicani, care consideră că "acordul a îmbogăţit regimul iranian şi a facilitat comportamentul său malign".

Rezoluţia americană nu era aşteptată oricum să treacă la vot având în vedere opoziţia Chinei şi Rusiei, iar comentatorii de politică externă consultaţi de publicaţia britanică The Guardian spun că aceasta a fost înaintată ca o manevră care să deschidă calea unor măsuri mai drastice împotriva Iranului.

SUA a renunţat în textul rezoluţiei la retorica anti-iraniană din alte drafturi însă a insistat ca embargoul să fie impus pe o perioadă nedeterminată. Printre ţările care au rezistat presiunii americane la vot se numără şi Estonia şi Tunisia.

Ambasada Iranului la Bucureşti ne-a transmis: "Respingerea totală a proiectului de rezoluţie al SUA privind extinderea embargoului asupra armelor iraniene, care încălca grav Rezoluţia Consiliului de Securitate 2231 (rezoluţia de sprijinire a acordului nuclear cu Iranul - n.r.), demonstrează nivelul de izolare internaţională cu care se confruntă administraţia americană. Statele Unite ale Americii au încercat să-şi satisfacă profunda dependenţă de sancţiuni şi să-şi justifice comportamentul iresponsabil din cadrul Consiliului acuzând Iranul de destabilizarea regiunii, (asta) în timp ce intervenţiile sale, comportamentul distructiv, politicile divizive şi pofta insaţiabilă pentru exportul armelor sale mortale în ţări din regiune, precum şi prezenţa unui număr mare de forţe în Orientul Mijlociu (Asia de Vest), implicarea şi răspândirea minciunilor şi actele distructive sunt principalele surse de instabilitate, nesiguranţă şi suferinţă umană în această regiune. Nimeni nu poate nega tendinţa alarmantă şi continuă de regresie de la un multilateralism bazat pe reguli într-un unilateralism bazat pe putere. Comunitatea internaţională nu ar trebui să permită ca politica «genunchiului pe gât» să mai fie tolerată în vremea noastră".

Chiar înainte de declararea rezultatului la vot, secretarul de stat american Mike Pompeo a atacat celelalte state pentru inacţiunea lor.

"Eşecul Consiliului de Securitate în a acţiona decisiv în apărarea păcii şi securităţii internaţionale nu poate fi scuzat", a spus Pompeo.

Administraţia americană este acum aşteptată să demareze un efort prin care se urmăreşte reintroducerea sancţiunilor ONU ce au fost ridicate la semnarea acordului nuclear din 2015. Potrivit The Guardian, acordul are un mecanism prin care li se permite părţilor să reaplice sancţiunile ONU (eng. to "snap back" sanctions).

Efortul ar putea fi dificil din punct de vedere legal în condiţiile în care avocaţii părţii americane vor trebui să argumenteze că SUA încă este, tehnic, parte la acord, deşi Trump a retras SUA din pact în 2018.

"Scopul SUA a fost, destul de clar, să înainteze o rezoluţie care să pice pentru a avea o scuză pentru a se duce la sancţiuni în săptămânile următoare", spune, citat de The Guardian, Richard Gowan, directorul think-thank-ului International Crisis Group.

Acesta adaugă că dacă SUA continuă cu planul se va ajunge la "realităţi separate" în Consiliul de Securitate, unde partea americană va susţine că sancţiunile internaţionale sunt în aplicare iar majoritatea ţărilor vor refuza să accepte asta.

Suzanne DiMaggio, specialist la Carnegie Endowment Institute for Peace, adaugă că scopul ultim al SUA este să provoace o reacţie din partea Iranului, posibil expulzarea inspectorilor nucleari internaţionali sau chiar părăsirea JCPOA.

"Este tactica pământului pârjolit: distrug JCPOA pentru a face dificilă o întoarcere pentru o administraţie Biden şi pentru iranieni. Nu sunt îngrijoraţi să ţină sub control programul nuclear al Iranului. Vor neapărat să omoare acest acord", spune DiMaggio.