Ambasada Sustenabilităţii lansează un apel de semnare a unei scrisori deschise către Parlamentul European

Ambasada Sustenabilităţii în România (ASR) invită companiile responsabile din ţară să devină semnatare ale unei scrisori deschise către Parlamentul European, în sprijinul adoptării unui text mai ambiţios în directiva europeană privind raportarea nefinanciară Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD), conform unui comunicat remis redacţiei.

Astfel, ASR se alătură demersurilor comunităţii de afaceri din Franţa, unde documentul are deja peste 50 de semnatari, şi invită companiile responsabile din ţara noastră să îşi exprime susţinerea prin completarea acestui formular, până pe data de 30 noiembrie.

Lista companiilor va fi transmisă europarlamentarului Pascal Durand, raportorul rezoluţiei privind modificarea directivei, prin intermediul reţelei informale din care ASR face parte - Business Networks for a Climate Neutral Europe. Raportul oficialului european privind obligaţiile de raportare nefinanciară are ca termen limită pentru depunerea amendamentelor în Parlamentul European (PE), data de 8 decembrie şi va fi supus unui vot final în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a PE în luna martie a anului viitor.

Noua versiune a CSRD va impune unui număr de aproximativ 50.000 de întreprinderi mari şi companii listate din Uniunea Europeană (UE) - faţă de 11.000 în prezent - să publice informaţii referitoare la lanţul lor de aprovizionare, la impactul lor asupra ecosistemelor, schimbărilor climatice, pădurilor şi comunităţilor locale, cât şi la politicile lor de guvernanţă.

"Rolul companiilor în societate devine de la an la an tot mai complex, iar sustenabilitatea în business nu mai este opţională. La ASR, promovăm modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale şi de mediu fără a sacrifica eficienţa economică. Legiferarea fermă şi clară a raportării nefinanciare va permite cu adevărat companiilor să îşi identifice riscurile şi oportunităţile, să-şi măsoare şi gestioneze impactul direct şi indirect, să genereze valoare pentru toţi stakeholderii lor şi, pe termen mediu şi lung, să îşi maximizeze competitivitatea şi profitabilitatea. Facem un apel către mediul de business din România să vină alături de noi pentru a susţine în faţa autorităţilor europene importanţa aprobării directivei în noua ei variantă, cu un text mai ambiţios, ce poate accelera noul model de afaceri, cel în care atât oamenii, cât şi planeta câştigă", a spus Dragoş Tuţă, Fondator şi Director Executiv ASR.

Raportarea nefinanciară mai riguroasă, vitală pentru tranziţia la un model de business cu adevărat sustenabil

Nevoile de informare ale utilizatorilor au crescut semnificativ în ultimii ani şi vor continua să crească. Există mai multe motive care explică această situaţie. Unul dintre acestea este nivelul din ce în ce mai mare de conştientizare de către investitori a faptului că aspectele legate de durabilitate/sustenabilitate pot pune în pericol performanţa financiară a societăţilor comerciale. Un alt motiv îl reprezintă piaţa în creştere a produselor de investiţii care urmăresc în mod explicit respectarea anumitor standarde de durabilitate sau atingerea anumitor obiective în materie de sustenabilitate.

O scurtă analiză asupra celor mai importante modificări propuse de CSRD:

-Extinderea domeniului de aplicare al cerinţelor de raportare pentru includerea unor întreprinderi suplimentare, printre care toate societăţile mari şi societăţile cotate la bursă (cu excepţia microîntreprinderilor cotate la bursă). Investitorii, organizaţiile neguvernamentale şi alte categorii de părţi implicate sunt din ce în ce mai interesate să vadă din partea companiilor informaţii despre efectele activităţii lor asupra oamenilor şi mediului, pentru a putea estima impactul pe care îl au. În prezent, cerinţa de a publica astfel de date se adresează doar companiilor cu peste 500 de angajaţi, în timp ce versiunea revizuită propune un prag redus de 250 de angajaţi.

-Introducerea cerinţei de asigurare a informaţiilor privind sustenabilitatea. Raportările actuale pot fi caracterizate ca "declaraţii pe propria răspundere" ale celor care conduc companiile. Pe viitor, aceste declaraţii - precum cele financiar-contabile - vor fi auditate de o terţă parte, pentru un plus de credibilitate.

-Precizarea mai în detaliu a informaţiilor pe care societăţile ar trebui să le raporteze şi introducerea cerinţei ca acestea să raporteze în conformitate cu standardele obligatorii ale UE de raportare privind durabilitatea. În prezent (potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor Publice Nr. 3.456 - publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 942/7 XI 2018) legislaţia lasă la alegerea administratorilor ce "informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită" declară despre societatea lor pentru a ajuta la "înţelegerea dezvoltării, performanţei şi poziţiei entităţii şi a impactului activităţii sale". În viitor, legea va enumera cu exactitate indicatorii ale căror valori vor trebui publicate. Managerii vor şti mai bine ce li se solicită, datele publicate vor fi comparabile, iar cititorii rapoartelor vor avea o imagine mult mai clară despre impactul companiilor.

-Asigurarea faptului că toate informaţiile sunt publicate ca parte a rapoartelor de gestiune ale societăţilor şi prezentate într-un format digital, care poate fi citit automat şi contribuie la punctul de acces unic european prevăzut în planul de acţiune privind uniunea pieţelor de capital. Orice administrator de firmă ştie că raportarea financiar-contabilă este obligatorie şi o tratează ca atare. Raportarea nefinanciară, care accentuează / evidenţiază performanţa socială şi de mediu a unei organizaţii, îşi va revendica acelaşi statut. Mai mult, aceste rapoarte nu vor mai avea un caracter narativ, ci vor avea de prezentat - din nou, exact ca rapoartele financiare - date şi cifre, în format digital, accesibil, transparent şi comparabil.

Modificările aduse noii directive înseamnă un pas înainte către transparenţă, calitate, comparabilitate - benchmarking, obiectivitate şi impact pe termen lung. Obiectivul prezentei propuneri este, prin urmare, de a îmbunătăţi raportarea privind sustenabilitatea la cel mai mic cost posibil, în vederea valorificării într-o mai mare măsură a potenţialului pieţei unice europene de a contribui la tranziţia către un sistem economic şi financiar pe deplin sustenabil şi favorabil incluziunii, în conformitate cu Pactul Verde European şi cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, cele care guvernează şi Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDDR 2030).

În ţara noastră, realizarea raportului nefinanciar, cunoscut şi ca Raport de Sustenabilitate, este reglementată de Ordinul MFP 1938/2016 care transpune la nivel naţional Directiva UE 95/2014. Din păcate, la momentul actual, un număr redus de companii, aproximativ 10%, raportează privind impactul lor de mediu, social şi de guvernanţă (ESG).

ASR a fost implicată constant în adaptarea locală a directivei europene şi a promovat importanţa aplicării acesteia pentru responsabilizarea unui număr cât mai mare de companii în sprijinul dezvoltării unei economii sustenabile. Astfel, a dezvoltat în acest sens grupul de lucru "Companii transparente şi responsabile", pentru a clarifica şi sprijini dezvoltarea cadrului legislativ naţional privind raportarea nefinanciară în ţară. De asemenea, în urma unor întâlniri consultative şi de lucru alături de reprezentanţi din partea autorităţilor şi mediului privat, ASR a reuşit aprobarea eliminării termenului

"de utilitate publică".

Pentru anul 2022, prin intermediul grupului de lucru dedicat, ASR rămâne în dialog cu instituţiile relevante în vederea transpunerii cât mai eficiente în plan local a directivei în noua ei variantă. De asemenea, o direcţie importantă va fi şi promovarea raportării nefinanciare în rândul companiilor din ţara noastră, cu focus pe beneficiile acesteia ca instrument de management şi nu simplu demers de conformare legală, se arată în comunicat.