Americanii acuză Schweighofer: lemn din parcurile naţionale

Actualizare Precizări ale Romsilva refritoare la "investigaţia" organizaţiei Environmental Investigation Agency

Romsilva ne-a transmis precizări cu privire la raportul EIA prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit Romsilva, "lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale sau naturale are o provenienţă legală lucrările silvice fiind în concordanţă cu legislaţia privind ariile naturale protejate, planurile de management şi amenajamentele silvice, toate elaborate de specialişti în arii protejate şi silvicultură, aprobate de autorităţi".

Romsilva a mai menţionat:

"Solicitarea organizaţiei respective de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe nici un studiu.

Toate parcurile naţionale şi naturale au o zonare internă, zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia umană este interzisă, şi zone de conservare durabilă, "tampon", unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice.

Spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecţie strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislaţiei şi a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcurilor.

Aşadar, lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă ale Parcului Naţional Călimani şi Parcului Naţional Munţii Rodnei nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate.

De asemenea, "investigaţia" conţine numeroase date neclare privind pădurile virgine din România, precum "Carpaţii României adăposteau odinioară", fără a se preciza intervalul de timp, sau faptul că două treimi din pădurile virgine ale României ar fi dispărut în ultimul deceniu, citând "experţi în silvicultură" anonimi sau "studii în derulare".

Lecturarea atentă a acestei "investigaţiei" arată că autorii nu stăpânesc legislaţia din România şi nici cunoştinţe privind silvicultura şi normele silvice.

Ne exprimăm regretul că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii, fără a cunoaşte legislaţia şi normele silvice din România".

------

Actualizare Consiliul Pădurilor şi Forestierii: "Trasabilitatea deplină, o utopie"

Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Fordaq - Comunitatea Forestierilor din România - ne-au transmis, printr-un comunicat, punctul de vedere legat de raportul EIA, arătând că, potrivit reglementărilor europene, trasabilitatea provenienţei masei lemnoase se urmăreşte pentru prima punere pe piaţă a acesteia, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare şi prelucrare a masei lemnoase.

Conform acestora, solicitarea EIA privind "o trasabilitate deplină" în depozitele de sortare şi prelucrare a masei lemnoase este o utopie care nu există în niciun stat din Europa ca obligaţie legală.

"Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale alături de Fordaq - Comunitatea Forestierilor din România - îşi exprimă regretul şi indignarea că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii, fără a cunoaşte legislaţia şi normele silvice din România", au spus semnatarii comunicatului, adăugând: "Principalul mesaj al raportului EIA (Environmental Investigation Agency) prezentat public, marţi 17 iulie 2018, într-o conferinţă de presă, are drept ţintă denigrarea industriei lemnului din România şi convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din «parcuri naţionale», iar exploatarea lui conduce la dispariţia «pădurilor virgine».

Solicitarea organizaţiei EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu de specialitate. Toate parcurile naţionale şi naturale au o zonare internă, zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia umană este interzisă şi zone de conservare durabilă, «tampon», unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice.

Exploatările forestiere în zonele de conservare durabilă, aflate în imediata apropiere a parcurilor naţionale sunt normale şi legale. Acestea sunt realizate în acord cu planurile de management ale ariilor protejate, iar punerea în valoare a masei lemnoase se face cu avizul custozilor ariilor protejate. De asemenea, exploatarea se face sub controlul autorităţilor statului român, cu repsectarea recomandărilor şi bunelor practici de mediu".

Comunicatul menţionează: "Afirmaţia conform căreia «nu există trasabilitate privind provenienţa legală a masei lemnoase în România» şi, de aici, prezumţia de vinovăţie privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată ilegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiţie a trasabilităţii masei lemnoase".

Conform surselor citate, România, prin dezvoltările succesive ale sistemului SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor, a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilităţii masei lemnoase până la prima punere pe piaţă a acesteia. Fiecare aviz de transport este raportat şi înregistrat pe serverul central SUMAL, se verifică încadrarea în prevederile unui act de evaluare a masei lemnoase legal aprobat (APV), se verifică exploatarea în baza unei autorizaţii de exploatare legal emise, se urmăreşte poziţia corespondenţei GPS a locaţiei expediţiei faţă de locaţia autorizată a parchetului.

În concluzie, România are un sistem foarte strict de urmărire a trasabilităţii provenienţei legale a masei lemnoase, conform cerinţelor regulamentului european EUTR, spun reprezentanţii forestierilor.

Potrivit comunicatului, recomandările EIA nu au nicio bază legală, exced legislaţiei naţionale şi europene, şi sunt o utopie chiar şi din punct de vedere tehnic, mai ales că se adresează şi industriei plăcilor - producătorii Kronospan, Egger - companii care folosesc în procesul tehnologic buşteni de dimensiuni mici, resturi din prelucrarea primară a lemnului, lemn provenit, în special, din import.

"În fapt, scopul EIA este să conducă la încadrarea României într-o zonă ridicată de tăieri ilegale, astfel încât cerinţele de control a provenienţei legale să devină atât de complicate încât industria lemnului din România să devină necompetitivă, iar beneficiarii externi să ocolească produsele din lemn din România, din cauza riscului prezumat de provenienţă a lemnului din tăieri ilegale", notează comunicatul, adăugând: "Raportul actual al EIA este o continuare a raportului EIA din 2015, cu scopul evident de a denigra industria lemnului din România şi de a bloca accesul produselor acestei industrii pe pieţele de export".

Semnatarii comunicatului solicită autorităţilor române să se implice în rezolvarea acestei crize de imagine, care aruncă ţara noastră "într-o zonă neagră a politicilor de mediu".

------

• Holzindustrie Schweighofer: "Compania noastră prelucrează aproximativ 6% din volumul total de lemn recoltat din România"

Ne confruntăm cu un risc ridicat în privinţa tăierilor ilegale de lemn, potrivit Agenţiei Americane pentru Investigaţii de Mediu (Environmental Investigation Agency - EIA), care a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, raportul "Jaful Pădurilor" referitor la exploatările forestiere din România.

EIA face investigaţii în domeniul exploatărilor forestiere ilegale în mai multe zone din lume, iar în ce ne priveşte arată că, deşi în România situaţia nu este la fel de gravă ca în zone precum Amazonul sau Asia de Sud-Est, "încă există un risc foarte ridicat al exploatărilor ilegale".

Potrivit informaţiilor EIA, un studiu ştiinţific realizat în anul 2005 estima că România deţinea două treimi din pădurile virgine existente în Europa, totalizând aproximativ 300.000 de hectare.

"România are, încă, cele mai valoroase păduri din Europa, şi o industrie a exploatării lemnului vitală din punct de vedere economic", a afirmat, ieri, David Gehl, coordonator de programe pentru Eurasia, în cadrul EIA, adăugând: "Analize mai recente sunt, încă, în curs de desfăşurare, dar prognozele sunt pesimiste. Cercetătorii estimează că totalul pentru anul 2018 va fi mai aproape de 100.000 hectare".

Conform raportului, Carpaţii Româ­niei adăposteau, odinioară, cea mai mare parte din pădurile primare rămase din Europa, prezentând cele mai mari populaţii de urşi, lupi şi râşi de pe continent, iar estimările recente indică faptul că două treimi din aceste păduri au fost pierdute numai în ultimul deceniu.

Potrivit domnului Gehl, o nouă anchetă EIA, realizată la nivelul ţării noastre, relevă că Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale ţării, deşi anterior s-a angajat public să nu facă acest lucru.

Însă, Holzindustrie Schweighofer dezminte această afirmaţie şi susţine că are în vedere "o îmbunătăţire constantă a unui sistem robust de due diligence pentru livrarea de material lemnos în România".

Compania reiterează angajamentul voluntar de a nu achiziţiona lemn din parcurile naţionale, chiar dacă exploatarea este permisă în zonele tampon ale acestora. De asemenea, aceasta susţine că monitorizează în mod transparent lanţul de aprovizionare prin Timflow, că are un sistem strict de due diligence pentru depozitele de buştean şi subliniază faptul că prelucrează aproximativ 6% din volumul total de lemn recoltat din România, importând 60% din consumul său intern din alte ţări.

• EIA: "Prin vânzarea pădurilor sale din România, Schweighofer a transferat responsabilitatea legată de provenienţa şi trasabilitatea lemnului asupra furnizorilor"

Raportul EIA notează, însă, că Schweighofer se aprovizionează cu lemn de la peste 250 de depozite de buşteni diferite de pe întreg teritoriul României, după ce şi-a vândut o mare parte din terenurile forestiere şi majoritatea depozitelor de buşteni proprii, transferând astfel responsabilitatea legată de provenienţa şi trasabilitatea lemnului asupra furnizorilor, firme locale, independente, cu practici şi standarde de aprovizionare proprii.

"Aşadar, compania Holzindustrie Schweighofer nu deţine niciun control privind traseul lemnului, de la pădurea de origine până la porţile fabricilor sale, şi nu poate, astfel, să excludă lemnul provenit din surse ilegale sau din parcuri naţionale ori alte zone protejate, în ciuda implementării sistemului de monitorizare Timflow", se mai arată în raport.

David Gehl a declarat: "România are nişte păduri foarte valoroase şi o natură foarte bogată care este ameninţată de exploatarea ilegală a lemnului. (...) Exploatările forestiere ilegale şi nesustenabile din România sunt, în continuare, alimentate de cererea de lemn venită de pe pieţele străine, prin intermediul unor companii, cum sunt Schweighofer şi altele, care nu au capacitatea de a asigura trasabilitatea lemnului pe care îl prelucrează. Astfel, cumpărătorii lemnului din România, printre care se numără şi SUA, Japonia şi chiar ţări din Europa continuă să alimenteze practicile ilegale din acest domeniu".

Investigaţia EIA arată că "furnizorii de lemn ai firmei Schweighofer au transportat peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit doar din două parcuri naţionale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018. EIA a analizat 18 luni de date de pe site-ul Inspectorul Pădurii şi a identificat peste 50 de zone de exploatare forestieră din două parcuri naţionale din nordul României, de unde furnizorii Schweighofer se apro­vizionează în mod regulat cu lemn".

Domnul Gehl a declarat, ieri: "Din anul 2016, Guvernul României a extins sistemul de evidenţă a exploatărilor forestiere (SUMAL) şi a creat un site (care are şi o aplicaţie mobilă) ce oferă informaţii în timp real despre transporturile de lemn, care asigură trasabilitatea acestora de la sursă până la procesare, contribuind la scăderea exploatărilor ilegale. În trei luni de la lansarea aplicaţiei, numărul de camioane care transportau masă lemnoasă înregistrate în sistem a crescut cu 60%".

Domnia sa susţine că aplicaţia a devenit un exemplu despre modul în care transparenţa în acest domeniu poate contribui la creşterea trasabilităţii şi are potenţialul să devină un exemplu la nivel mondial (n.r. de transparenţă în ceea ce priveşte exploatările forestiere), dar trebuie să fie extins şi îmbogăţit cu noi date, iar Guvernul trebuie să readucă în sistem datele cu privire la istoricul transportului şi să facă legătura între avizele de transport şi autorizaţiile de exploa­tare a lemnului.

"Un astfel de sistem, îmbunătăţit, ar permite companiilor din domeniu să îşi facă, cu adevărat, un audit de due diligence în ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi ar contribui la îmbunătăţirea reputaţiei României din acest punct de vedere", a mai precizat reprezentantul EIA.

Conform raportului citat, importurile de lemn ale companiei Schweighofer în România au crescut semnificativ, la 1,6 milioane de metri cubi, o mare parte din acestea provenind din state vecine cu niveluri de corupţie ridicate, printre care Ucraina şi Belarus, ori din ţări cu arii extinse de habitat forestier sensibil, cum ar fi Slovacia, acest lemn fiind apoi prelucrat în România.

Raportul mai notează: "În timp ce mulţi cumpărători europeni au încetat achiziţiile de produse de la Holzindustrie Schweighofer, cumpărătorii japonezi, care preiau aproximativ jumătate din exporturile companiei, continuă să favorizeze exploatările forestiere ilegale prin continuarea achiziţiilor de la această societate".

David Gehl a subliniat, ieri, că în viziunea EIA trasabilitatea în sectorul forestier este posibilă şi necesară, iar companiile mari pot, şi trebuie, să implementeze trasabilitatea completă a lemnului, atrăgând atenţia că un aspect foarte important este reprezentat şi de transparenţă, esenţială pentru a controla corupţia şi exploa­tarea ilegală a pădurilor.

Domnul Gehl a mai menţionat că, potrivit studiului din anul 2015, circa jumătate (49%) din tăierile de masă lemnoasă din România erau ilegale.

Domnia sa a precizat că organizaţia pe care o reprezintă nu a demarat investigaţii similare (n.r. celei din Româ­nia) şi în alte state din Europa.

Reprezentantul ONG-ului internaţional a subliniat că România se confruntă, în acelaşi timp, cu probleme foarte grave în ceea ce priveşte corupţia.

Raluca Veştemeanu, Senior Campaigner la organizaţia Declic, a spus ieri, în aceeaşi conferinţă, că în majoritatea cazurilor, exploatările forestiere, deşi sunt autorizate, au dimensiuni care le depăşesc pe cele înscrise în autorizaţii.

• Schweighofer: "Sistemul de due diligence pentru livrările de material lemnos este eficient"

Compania Schweighofer a menţionat: "Am introdus un plan extins de acţiune pentru o industrie sustenabilă a lemnului încă din ianuarie 2017. Din moment ce nu efectuăm operaţiuni de exploatare forestieră, ci cumpărăm materie primă de la furnizori, scopul companiei este să se asigure că numai lemnul recoltat în mod legal este achiziţionat şi prelucrat. În plus, compania şi-a luat de bună voie angajamentul de a nu achiziţiona lemn din parcurile naţionale, chiar dacă exploatarea este permisă în zonele tampon ale acestora".

Compania susţine că prelucrează aproximativ 6% din volumul total de lemn recoltat din ţara noastră, iar în anul 2017 a importat şi a achiziţionat intracomunitar aproximativ 60% din consumul său intern (din Slovacia, Polonia, Republica Cehă, Austria şi din alte ţări).

Potrivit reprezentanţilor săi, Holzindustrie Schweighofer a investit un total de 1 milion de euro în "această arhitectură de securitate", pe care o îmbunătăţeşte în mod continuu.

"Sistemul de due diligence pentru livrările de material lemnos direct din pădure şi pentru livrările din depozitele de buştean al Holzindustrie Schweighofer este eficient, atât pentru livrările de material lemnos direct din pădure către fabrici, cât şi pentru lemnul care este transportat mai întâi la depozitele de buştean şi apoi livrat la fabricile companiei. (...) Depozitele de buştean reprezintă o verigă naturală a lanţului de aprovizionare din industria lemnului. Pentru a putea valorifica superior lemnul, acesta este livrat în primă fază în depozitele de buştean, unde este secţionat, sortat şi livrat către diverşi clienţi. Pentru Holzindustrie Schweighofer este important ca în aceste depozite masa lemnoasă provenită din zonele tampon ale parcurilor naţionale să nu fie amestecată cu masa lemnoasă pe care compania o acceptă pentru prelucrare", mai precizează compania.

Reprezentanţii Declic şi EIA urmau să se întâlnească, ieri, cu oficiali din cadrul Ministerului Mediului, cu scopul de a prezenta studiul citat.