ANALIŞTI POLITICI ŞI MILITARI: Jocuri complicate în spatele cererii Turciei pentru reuniunea de urgenţă a NATO

Actualizare 12:34 Liderul Partidului Democratic al Poporului: "SUA şi Turcia vor «zona de securitate» din Siria pentru a-i împiedica pe kurzi să creeze un stat"

"Zona de securitate" pe care Turcia şi Statele Unite o creează în Siria este o încercare a Ankarei de a-i opri pe kurzi să-şi creeze un stat autonom, a declarat ieri Selahattin Demirtas, liderul Partidului Democratic al Poporului (HDP), potrivit BBC.

Demirtas a declarat că operaţiunile Turciei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) dincolo de frontieră sunt de fapt o "acoperire" pentru a-i putea viza pe rebelii kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

El a îndemnat atât Turcia, cât şi PKK, să revină în cadrul procesului de pace.

Separat, Washingtonul a confirmat, anterior, că poartă negocieri cu Ankara cu privire la campania lor comună împotriva SI în Siria.

"Mai mult efort şi energie din partea coaliţiei" antijihadiste se vor concentra de-acum asupra zonei de frontieră, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.

Însă el a respins sugestia potrivit căreia Statele Unite au sancţionat atacurile aeriene turce asupra forţelor kurde, în nordul Irakului.

Săptămâna aceasta, spun analiştii, Turcia şi-a schimbat poziţia faţă de coaliţia anti-SI condusă de către Statele Unite.

Turcia şi Statele Unite lucrează împreună să creeze o "zonă de securitate" în nordul Siriei, din care militanţii SI să fie eliminaţi. Zona - de aproximativ 90 de kilometri lungime - pare că va fi folosită pentru antrenarea forţelor moderate ale opoziţiei, potrivit unui corespondent BBC în Turcia. Ankara speră, afirmă corespondentul, că acest lucru le va permite unor refugiaţi sirieni în Turcia să se ducă în zona securizată.

(A.C.)

--------------

Actualizare 09:30 Forţele aeriene au bombardat obiective ale PKK pe teritoriul turc

Avioane ale forţelor aeriene turce au bombardat ieri în provincia Sirnak obiective ale rebelilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care au deschis focul asupra forţelor de securitate, a anunţat Statul Major turc, potrivit AFP.

"Două avioane F-16 au lansat atacuri aeriene la ora locală 15:10 împotriva grupării teroriste", a anunţat comandamentul militar într-un comunicat publicat pe internet. "Ţintele au fost atinse", a adăugat sursa citată.

Acest raid a fost ordonat pentru a elibera o unitate specială a jandarmeriei care a fost prinsă sub focul combatanţilor PKK în sectorul Uludere, în munţii care separă Turcia de Irak.

(A.C.)

----------------

NATO şi-a declarat ieri sprijinul pentru statul turc, în faţa ameninţării islamiste, şi a subliniat importanţa unităţii organizaţiei în acest context, după o întâlnire de urgenţă solicitată de Turcia.

Cererea Ankarei pentru reunirea de urgenţă a NATO ascunde, de fapt, jocuri politice şi economice complicate, ne-au spus mai mulţi analişti militari şi politici.

"Este o mişcare tactică a preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care urmăreşte, de fapt, alte ţinte şi la final nu doreşte să fie acuzat că nu a solicitat ajutorul NATO", ne-au spus analiştii citaţi, care au subliniat că Erdogan încearcă să-şi recâştige poziţia politică dominantă, să facă alegeri anticipate şi de aceea are nevoie de un conflict din care să rezulte că vine în sprijinul apărării ţării.

"Turcia stă bine din punct de vedere economic, are relaţii bune cu Rusia şi China şi vrea să şi controleze rutele de transport a resurselor energetice", conform surselor citate.

Sergiu Celac, cunoscut diplomat şi analist politic, ne-a declarat: "Atitudinea Turciei faţă de Statul Islamic s-a schimbat radical, după un an de ezitări, în urma unei înţelegeri cu SUA. Turcia a apelat acum la NATO ca să obţină un fel de certificat de bună purtare că-şi îndeplineşte rolul de pivot în strategia Alianţei. În realitate, jocurile sunt mult mai complicate. Dincolo de interesele economice ale Turciei în Siria, în esenţă miza este hegemonică şi religioasă. Nu întâmplător Turcia a sprijinit Fraţii Musulmani în Egipt. Erdogan şi-a calculat foarte bine timingul pentru convocarea acestei reuniuni NATO".

Domnia sa ne-a spus că nu este un secret pentru nimeni că Erdogan preferă să aibă alegeri anticipate pentru a recâştiga majoritatea parlamentară şi a controla Guvernul, iar mobilul conflictului este că angajarea de ostilităţi creează un puseu patriotic în Turcia, cu câştig electoral garantat.

Analiştii pe care i-am consultat au amintit că interesele Rusiei şi ale Turciei în Siria sunt divergente. Siria este majoritar sunită, dar este condusă de o dinastie şiită, iar Turcia, în calitate de lider "autoproclamat" al suniţilor, simte că este de datoria ei să restabilească balanţa în ţara vecină, care a fost parte a imperiului Otoman, conform experţilor citaţi.

NATO şi-a manifestat ieri "solidaritatea" cu statul turc faţă de ameninţarea islamistă şi a subliniat importanţa unităţii organizaţiei în acest context, după cum a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, informează site-ul publicaţiei El Pais.

Jens Stoltenberg a făcut aceste afirmaţii în cadrul reuniunii ambasadorilor celor 28 de ţări membre, eveniment organizat pentru evaluarea situaţiei critice de la frontiera turcă, provocată de avansarea grupării Stat Islamic (ISIS).

Summitul de urgenţă a fost organizat la cererea Turciei, care recent a bombardat organizaţia teroristă ISIS în nordul Siriei ca răspuns la atacurile pe teritoriul său, dintre care ultimul s-a soldat cu cel puţin treizeci de morţi, majoritatea studenţi, în localitatea de frontieră Suruc. Statul turc încearcă, de asemenea, să frâneze acţiunile miliţiilor kurde, considerate un grup terorist pentru Guvernul de la Ankara, potrivit Mediafax.

Reuniunea a avut loc la mai puţin de 24 de ore după ce Ankara şi Washington au confirmat intenţia să creeze o zonă liberă de jihadişti la frontiera turco-siriană. O bază militară NATO din sudul Turciei a fost deschisă avioanelor coaliţiei care luptă împotriva grupării ISIS, în urma unei discuţii telefonice dintre preşedinţele turc şi cel american.

"Toţi aliaţii NATO participă la coaliţia împotriva terorismului jihadist", a semnalat secretarul general citat de El Pais, care a evitat, de asemenea, să răspundă dacă organizaţia se va implica mai mult în lupta împotriva ISIS sau dacă va lăsa acest lucru pe seama coaliţiei.

Recep Tayyip Erdogan a declarat pentru agenţia Anadolu că "nu se poate continua un proces de pace cu cei are subminează integritatea şi unitatea Turciei". Anunţul preşedintelui turc vine după mai multe atentate teroriste atribuite organizaţiei Partidul Muncitoresc al Kurzilor (PKK). Acesta denunţase, în urmă cu câteva zile, un armistiţiu intrat în vigoare în 2013, după ce aviaţia turcă a bombardat PKK din Irak.

Turcia va continua operaţiunile sale militare împotriva poziţiilor organizaţiei Statul Islamic în Siria şi împotriva celor ale PKK din nordul Irakului, a mai spus şeful statului. "Un pas înapoi nu intră în discuţie", a asigurat Erdogan înainte de plecarea într-o vizită oficială în China.

Erdogan vrea şi ca toţi politicienii care au legături cu grupări teroriste să îşi piardă imunitatea şi să fie anchetaţi de justiţie. Referirea şefului statului pare ţintită către parlamentarii formaţiunii pro-kurde HDP. La ultimele alegeri parlamentare, acest partid a câştigat, în mod surprinzător, 13% din voturi, ceea ce l-a împiedicat pe Erdogan să aibă majoritatea absolută în legislativ.

Alt anunţ al preşedintelui turc se referă la intenţia de a crea o zona eliberată de Statul Islamic în nordul Siriei. Erdogan vede această operaţiune drept o premisă pentru întoarcerea acasă a celor 1,7 milioane de refugiaţi sirieni pe care Turcia îi găzduieşte acum. Declaraţia de la Ankara vine să confirme o alta a unui oficial american, care anunţase ieri intenţia SUA şi a Turciei de a crea această zona sigură în Siria.

Potrivit Reuters, Turcia nu a făcut nicio solicitare aliaţilor săi din NATO privind ajutorul militar, iar Jens Stoltenberg a amintit că Turcia dispune de a doua mare armată din Alianţă.

Întâlnirea extraordinară la sediul NATO a fost cerută de Turcia în conformitate cu articolul 4 al tratatului care a fondat alianţa condusă de SUA. Articolul le dă dreptul celor 28 de state membre să ceară consultare când consideră că "integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea" sunt în pericol. Aceasta vine pe fondul "deteriorării dramatice" a securităţii din statul turc, a declarat Bruno Lete, ofiţer superior pentru politica externă şi de securitate a Fondului Marshall al Germaniei, un think tank din Bruxelles.

"Ascensiunea Statului Islamic din nordul Irakului a destabilizat efectiv graniţa de sud a Turciei. Însă şi domestic ameninţarea terorismului a devenit foarte reală", a declarat Lete pentru AP.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Turcia a cerut întâlnirea ca urmare a recentelor "atacuri teroriste grave", care au inclus un atentat sinucigaş cu bombă lângă graniţa Turciei cu Siria, în urma căruia 32 de persoane au decedat.

După mai multe luni de reticenţă, avioanele militare turceşti au început săptămâna trecută să atace ţinte ale militanţilor din Siria şi au intrat într-un acord aşteptat de mult, prin care SUA poate lansa propriile atacuri din baza aeriană Incirlik. SUA şi Turcia finalizau ieri planuri pentru o campanie militară pentru a împinge grupul Statului Islamic în afara unei bucăţi de teritoriu sirian de-a lungul graniţei turceşti.

De mult timp un membru reticent al coaliţiei conduse de Statele Unite contra Statului Islamic, Turcia a făcut o schimbare dramatică săptămâna trecută, acordând alianţei acces la bazele ei aeriene şi lansând raiduri aeriene contra jihadiştilor, dar şi a militanţilor kurzi din Irak. Un ziar turc îl citează pe premierul Davutoglu afirmând, la o masă rotundă cu editori de ziare, că în timp ce diferendele cu Washington rămân asupra unor aspecte ale politicii în Siria, s-a găsit un teren de înţelegere suficient pentru a ajunge la un acord în vederea deschiderii bazelor aeriene, notează Reuters.

Davutoglu este citat de asemenea afirmând că partidul kurd sirian PYD "ar putea avea un loc în noua Sirie", dacă nu ar perturba Turcia, dacă taie toate relaţiile cu administraţia preşedintelui Bashar al-Assad şi cooperează cu forţele de opoziţie.

Aripa armată a PYD pare până acum singurul partener notabil pe teren pentru alianţa condusă de SUA în lupta contra Statului Islamic în nordul Siriei. Dar înaintarea kurzilor sirieni a alarmat Turcia, care se teme că va alimenta sentimentele separatiste în rândul propriei comunităţi kurde, mai notează Reuters.

PYD are legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a condus o insurgenţă timp de trei decenii împotriva statului turc pentru mai multe drepturi pentru kurzi şi este clasificată ca organizaţie teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Turcia.

Principalele două grupări ale opoziţiei siriene au căzut de acord recent cu privire la necesitatea ca preşedintele Bashar Al-Assad să se retragă în cazul reglementării conflictului din Siria, relatează AFP. Pacea "poate fi atinsă printr-un proces politic întreprins chiar de sirieni, sub auspiciile ONU", potrivit unui comunicat comun al Coaliţiei opoziţiei (CNS), în exil, şi al Comitetului de coordonare naţională pentru forţele schimbării democratice (CCND), principalul bloc al opoziţiei siriene tolerat de regimul Al-Assad, dat publicităţii la finalul unei reuniuni la Bruxelles. O asemenea soluţie ar implica "o schimbare fundamentală şi completă a regimului politic actual, inclusiv a şefului acestuia (Bashar Al-Assad) şi a tuturor liderilor, susţinătorilor şi agenţiilor de securitate", afirmă platforma comună publicată de cele două organizaţii. Până în prezent, acestea aveau puncte de vedere diferite despre menţinerea la putere a preşedintelui Al-Assad.

La fel ca Al Qaeda, Statul Islamic (ISIS) este o grupare creată în SUA, un instrument de teroare menit să scindeze şi să cucerească Orientul Mijlociu, bogat în petrol, respectiv să reducă influenţa în creştere a Iranului în regiune, potrivit unei relatări globalresearch.ca din luna mai a acestui an.

Publicaţia arată că acest fapt, respectiv susţinerea de către Statele Unite a grupărilor teroriste, îi surprinde numai pe cei care "privesc ştirile şi ignoră istoria".

Secretele din spatele organizaţiei ISIS au început să iasă la iveală încă din 2014, mai ales datorită persoanelor din interior, respectiv a unor ofiţeri de informaţii din Serviciile Secrete ale SUA. Aceştia spun, citaţi de publicaţii străine, că Administraţia de la Washington a pus la punct "înarmarea strategică" a multor organizaţii din Orientul Mijlociu şi nu numai. Conform celor citaţi, aceşti "rebeli" cu care "luptă" SUA au două roluri şi anume: contribuie la distrugerea "regimurilor nedemocratice", respectiv la propaganda luptei împotriva terorismului invizibil.

Sursele citate declară că ISIS este "cea mai mare şi cea mai bogată grupare teroristă din istorie, care controlează cel mai vast teritoriu şi deţine cel mai mare arsenal militar". Potrivit acestora, "Casa Albă a declarat-o inamicul său numărul unu, dar apar tot mai multe informaţii despre rolul administraţiei Obama în finanţarea, înarmarea şi antrenarea ISIS, ca armă pentru dărâmarea regimului Assad din Siria. Acum, ea pare că a scăpat de sub control. Sau poate că nu...".

Gruparea Statul Islamic (ISIS), care controlează teritorii din Siria şi Irak, a câştigat recruţi de la începutul bombardamentelor aeriene întreprinse de Statele Unite ale Americii asupra poziţiilor deţinute de jihadişti, a declarat, recent, preşedintele sirian Bashar al-Assad, într-un interviu pentru CBS, după cum a relatat Reuters în martie. Întrebat ce beneficii are de pe urma atacurilor aeriene din Siria (începute în septembrie), Assad a răspuns: "Uneori, poţi avea beneficii locale, însă, în general, dacă doriţi să vorbim despre ISIS, de fapt ISIS s-a extins de la începutul atacurilor".

Potrivit unor estimări citate de al-Assad, Statul Islamic recrutează lunar 1.000 de persoane în Siria. Totodată, ISIS se extinde în Irak şi Libia, iar numeroase organizaţii afiliate până acum reţelei Al-Qaida şi-au anunţat supunerea faţă de Statul Islamic, a precizat liderul de la Damasc.

Conform todayszaman.com, premierul turc Ahmet Davutoglu a negat acuzaţiile că Ankara a susţinut ISIS în trecut.

Conform acestei publicaţii, Fuat Avni, fost oficial guvernamental a spus, în aprilie, că preşedintele Erdogan s-a îmbogăţit din traficul de arme către ISIS, care a fost fondat de Arabia Sudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite.