ANALIŞTII: Relaxarea fiscală şi majorările de salarii ne-au adus aproape de situaţia din 2008

• Dochia: "Este o iluzie să crezi că veniturile bugetare pot fi mărite bătând din palme"

• Cabat: "Băncile nu prea sunt interesate să asculte de BNR, iar banca centrală nu prea are cum să le forţeze, pentru că piaţa bălteşte de lichiditate"

• Dumitru: "Un deficit de 3%, în condiţiile în care economia este într-un boom puternic, este mult prea mare"

Măsurile adoptate de Guvern - atât cele de relaxare fiscală, cât şi majorările salariale - ne-au adus aproape în situaţia din 2008, cand economia s-a prăbuşit de la un nivel foarte înalt, consideră economiştii. Potrivit acestora, dacă nu vom adopta rapid măsuri de contracarare a dezechilibrelor din piaţă, ţara noastră va fi cea mai afectată din Europa, după ce va începe o nouă criză.

Analistul financiar Aurelian Dochia ne-a precizat: "De foarte multă vreme arătăm cu degetul către aceste riscuri. Am spus în mai multe ocazii că toate măsurile care au fost luate vor avea anumite consecinţe şi vor face condiţiile de echilibru macroeconomic mult mai dificile. Iată că acest lucru s-a întâmplat. Dezechilibrele care s-au acumulat au condus la aceste consecinţe. Şi BNR a avertizat referitor la aceste aspecte, trăgând unele semnale de alarmă".

Este o iluzie să crezi că veniturile bugetare pot fi mărite bătând din palme, adaugă specialistul, menţionând: "În programele electorale se vorbeşte despre îmbunătăţirea colectării. Am auzit acest lucru de foarte mulţi ani, dar în practică nu se poate face nimic, imediat, în acest sens. Să mergi pe teren din partea fiscului şi să pui presiune pe comercianţi, să provoci deschiderea unor procese în justiţie care, în final, sunt câştigate de oamenii de afaceri, nu mi se pare o soluţie optimă de creştere a colectării.

Aşadar, în timp ce veniturile bugetare nu cresc atât de rapid, cheltuielile cu salariile s-au majorat ameţitor de repede. Iată că efectele negative ale relaxării fiscale şi creşterilor salariale se resimt deja şi nu putea avea loc o minune ca să nu se întâmple acest lucru".

În ceea ce priveşte ţinta inflaţiei pentru anul în curs, Aurelian Dochia atrage atenţia că, pe parcurs, se mai pot întâmpla o serie de lucruri, de la măsuri externe la decizii interne, care pot afecta nivelul inflaţiei anuale prognozată de BNR.

Economistul ne-a mai spus: "Cursul, dobânzile - toate sunt legate unele de altele şi intrăm în acelaşi cerc vicios în care am mai fost şi din care nu putem ieşi cu uşurinţă. Stabilizarea se obţine foarte greu, iar destabilizarea se produce în perioade scurte: în câteva săptămâni poţi să destabilizezi echilibrele macro economice, pe care, ulterior, îţi trebuie ani de zile să le aduci înapoi la niveluri normale. Din 2007, când am aderat la UE, noi nu am reuşit să ne înscriem în ţinta de inflaţie impusă prin criteriile de la Maastricht decât în doi ani - 2015 şi 2016. De fapt, în 28 de ani, nu am reuşit să avem ceva sub control în direcţia aceasta".

Aurelian Dochia consideră că suntem mai puţin vulnerabili decât în 2008, când una dintre marile şi multiplele noastre vulnerabilităţi era deficitul extern, de 12% din PIB. "Acum, deşi avem o balanţă comercială deficitară per total, balanţa externă este de doar 3,5% din PIB", arată domnia sa, subliniind, însă, că, pe partea bugetară şi pe partea creşterilor salariale, situaţia este similară cu cea din 2008.

• Cabat: "Veniturile bugetare sunt foarte mici pentru că se fură - aceasta este problema României"

Dacă şi anul acesta vom avea o creştere economică la fel de mare ca anul trecut, atunci dezechilibrele vor creşte, este de părere analistul economic Dragoş Cabat, care susţine că inflaţia a crescut foarte mult din cauza cererii, care este mult prea mare, ca urmare a majorărilor salariilor şi pensiilor.

Dragoş Cabat ne-a declarat: "Deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi cel de cont curent se vor acutiza, pentru că cei de la guvernare nu reuşesc să strângă destul de mulţi bani ca să acopere creşterile de salarii. Astfel, situaţia se aseamănă în mare măsură cu cea din 2008, când am avut o creştere economică importantă şi când au fost adoptate măsuri populiste care nu puteau fi acoperite de la buget. Veniturile bugetare sunt foarte mici pentru că se fură - aceasta este problema României".

Ceea ce poate face BNR pentru echilibrarea situaţiei este înăsprirea politicii monetare, ne-a explicat economistul, adăugând că avem foarte multă lichiditate în piaţă: "Băncile nu prea sunt interesate să asculte de BNR, iar banca centrală nu prea are cum să le forţeze, fiind o grămadă de bani în piaţă. De aceea, băncile nu dau dobânzi mari la depozite şi nu se omoară să dea credite, întrucât au bani foarte ieftini. Avem şi aici o situaţie similară cu cea din 2008, împrumuturile fiind date mai ales pentru persoane fizice".

Dragoş Cabat consideră că, la nivel teoretic, scopul final nu este să avem creştere economică sau să avem un PIB într-un anumit fel, scopul final este să reuşim să avem un standard de viaţă mai aproape de ţările europene. Specialistul conchide: "Sigur că trebuie să majorăm pensii şi salarii, dar dacă facem totul deodată, în campanie electorală, ţi le mănâncă imediat inflaţia, deprecierea leului, deficitul de cont curent etc. Aici este diferenţa dintre economie şi decizia politică. Este foarte bine să adoptăm astfel de măsuri, dar atunci când ele pot fi sus­ţinute. Este adevărat că ne aflăm într-un cerc vicios, pentru că, dacă avem un nivel de trai foarte prost, atunci românii vor pleca în străinătate şi dacă nu suntem în stare să îmbunătăţim sectorul de învăţământ, cel al sănătăţii, să reducem corupţia, să facem investiţii în sectorul public, atunci trebuie să le dăm bani, ca să rămână în ţară. Însă, apoi, inflaţia le mănâncă jumătate din salarii. Politicienii nu au fost în stare să iasă din acest cerc vicios".

Analistul economic concluzionează că, de data aceasta, beneficiem de un context pozitiv în Europa, însă, dacă va începe o nouă criză, care va afecta şi America, şi China, atunci va suferi inclusiv Europa, iar noi vom cădea mult mai rău decât toţi ceilalţi, pentru că am avut o creştere economică mai rapidă decât restul ţărilor, iar veniturile populaţiei vor scădea foarte mult, pentru că au crescut repede, în condiţii de creştere economică accelerată.

• Dumitru: "Dacă politica fiscală nu se ajustează, atunci politica monetară nu are altă opţiune decât să se înăsprească"

Nivelul la care se află în momentul de faţă dezechilibrele macroeconomice nu este într-un punct critic, dar situaţia este complet nesustenabilă, ne-a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. În opinia domniei sale, dacă vom continua pe acest trend fără să luăm măsuri de corecţie, atunci este clar că la un moment dat va fi necesară o ajustare, care va fi iminentă.

Ionuţ Dumitru ne-a mai spus: "Sursa dezechilibrelor a fost, în primul rând, impulsul fiscal, adică politica fis­cală expansionistă, creşterile de salarii, reducerea de TVA, cheltuielile cu asistenţa socială, care au stimulat foarte tare cererea agregată, fără să aibă contrapartidă şi în ofertă. Aşadar, principala cauză a inflaţiei este excesul de cerere, alimentat de politica fiscală expansionistă.

Un deficit de 3%, în condiţiile în care economia este într-un boom puternic, este mult prea mare. De fapt, deficitul structural, care este realitatea politicii fiscale, continuă să crească, fiind la peste 4%.

În contextul în care politica fiscală nu se ajustează, astfel încât să se reducă deficitul (iar acest lucru se poate întâmpla printr-o colectare mai bună a taxelor, nu neapărat printr-o creştere a acestora), politica monetară nu are altă opţiune decât să se înăsprească. Mixul - conlucrarea dintre politica monetară şi politica guvernului - este unul sub­optimal, în care politica monetară se întăreşte, iar politica fiscală se relaxea­ză în continuare, ceea ce înseamnă că, pe termen mediu şi lung, costurile vor fi mai mari".

Ionuţ Dumitru subliniază că, acum, dacă ne uităm la tabloul macro-economic, avem nevoie de un mix de politici întărite, pentru calmarea avântului foarte puternic al economiei, care o dezechilibrează. Altfel, economia se va supraîncălzi şi mai mult, după care vom avea o cădere brutală, riscul unei aterizări forţate fiind în creştere.

Liviu Voinea, viceguvernator BNR, a subliniat, săptămâna trecută, că, deşi ţara noastră are o creştere economică peste potenţial, este preocupant faptul că deficitul bugetar şi cel structural nu scad, ci, dimpotrivă, cresc. Acesta a spus, printre altele, că, totuşi, România nu se află într-o situaţie similară cu cea din 2008, condiţiile macro-economice fiind net superioare celor de atunci.

Totodată, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că, dacă politica fiscală nu va ajuta politica bugetară, atunci creşterea dobânzilor ar putea să fie mai dură.