Analiştii şi-au redus estimările pentru rata inflaţiei

Analiştii financiar-bancari şi-au redus prognoza pentru rata inflaţiei din 2020 după datele surprinzătoare pe luna octombrie. Aceştia aşteptau o rată a inflaţiei în creştere, însă preţurile au scăzut pe total cu 0,14% în septembrie, a doua lună consecutivă de declin pentru preţurile de consum. Valentin Tătaru de la ING Bank aştepta de exemplu o rată anuală a inflaţiei de 2,7%, iar consensul analiştilor intervievaţi de Bloomberg era de 2,8%.

Evoluţia ratei inflaţiei, care a venit la 2,5% în septembrie, a fost determinată în principal de declinul preţurilor la produse alimentare (31,32% din coşul de consum) cu un ritm lunar de 0,55%, pe fondul încorporării recoltei de fructe şi legume din acest an, după cum arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania.

Un alt factor important în evoluţia inflaţiei, potrivit lui Rădulescu, este ajustarea cotaţiilor internaţionale la ţiţei, cu dinamici lunare de 6,4% pe WTI, respectiv de 8,6% pe BRENT, care au dus la declinul preţurilor la combustibili cu un ritm lunar de 0,69%.

Acesta evidenţiază declinul surprinzător la preţurile la fructe şi conserve din fructe şi la legume şi conserve din legume, preţuri care s-au ajustat cu dinamici lunare de 3,26%, respectiv 4,72%, în timp ce Tătaru este surprins de scăderea de 27% a preţurilor la cartofi faţă de preţul din luna august, cel mai mare declin pe cartofi din ultimii nouă ani.

"Uitându-ne înainte către lunile rămase din 2020, profilul inflaţionist pare să se fi schimbat în jos (to the downside - eng). Acum ne aşteptăm ca inflaţia să ajungă la 2,1% în decembrie, de la 2,5% iniţial", arată Tătaru de la ING, care are pentru 2021 o prognoză de inflaţie de 2,5% şi care anticipează pentru anul viitor o majorare a TVA.

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată să publice raportul său trimestrial asupra inflaţiei în luna noiembrie, raportul fiind aşteptat să indice o scădere a prognozei oficiale de inflaţie cel puţin pentru 2020.

Tătaru mai punctează că vede rata dobânzii cheie de 1,50% ca stabilă, aceasta nefiind aşteptată să mai fie modificată de BNR până la jumătatea lui 2021.

"Următorul pas către relaxarea suplimentară a politicii monetare va fi făcută prin intermediul reducerii nivelurilor rezervelor minime obligatorii (ale băncilor)", mai spune Valentin Tătaru.

De notat că BNR nu doreşte să reducă foarte mult dobânzile pentru a nu descuraja excesiv economisirea, principalul factor de finanţare al economiei şi sectorului public.

Şi Banca Comercială Română a redus recent prognoza sa de inflaţie pentru 2020, de la 2,4% la 2,1%. BCR nu vede mişcări importante pe partea de politică monetară având în vedere perspectiva inflaţionistă.

"INS a publicat datele privind IPC pentru luna septembrie, inflaţia înregistrată fiind de 2,5% an/an, valoare ce s-a situat sub aşteptările pieţei care s-au situat la un nivel median de +2,8%. Comparativ cu luna august, preţurile au scăzut cu -0,1% în septembrie. Inflaţia de bază Core2 ajustat a rămas neschimbată la 3,7% an/an în septembrie", arată analiştii BCR.

Nivelul ridicat al inflaţiei de bază sugerează rezistenţa presiunilor inflaţioniste, potrivit analiştilor.

Pe de altă parte, pe lângă scăderile la alimentare şi stagnarea la preţurile mărfurilor nealimentare (48,37% din coşul de consum), tarifele la servicii (20,31% din coşul de consum) s-au majorat cu un ritm lunar de 0,20%, evoluţie influenţată de aprecierea cursului EUR/RON spre un nivel record, după cum mai punctează Andrei Rădulescu de la BT.

"Dinamica anuală a preţurilor de consum a decelerat de la 2,68% în august la 2,45% în septembrie, cel mai redus nivel din mai. Se evidenţiază temperarea ritmului anual al preţurilor la bunuri alimentare, de la 5,45% în august la 4,96% în septembrie, minimul din februarie. De asemenea, dinamica anuală a preţurilor la produse nealimentare s-a diminuat de la 0,75% în august la 0,62% în septembrie, cel mai redus nivel din luna mai. Nu în ultimul rând, ritmul anual al tarifelor la servicii a decelerat de la 2,97% în august la 2,89% în septembrie, minimul din iunie. În perioada ianuarie-septembrie 2020 preţurile de consum au consemnat o creştere medie cu 2,79% an/an", arată Rădulescu, care adaugă că pe indicele armonizat UE, inflaţia a decelerat de la 2,5% an/an în august la 2,1% an/an în septembrie (minimul din mai) şi a înregistrat un nivel mediu de 2,5% an/an la nouă luni.

Analistul BT conchide: "Am actualizat previziunile pentru evoluţia preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) pe termen mediu prin încorporarea datelor comunicate de INS. Noile prognoze indică perspectiva creşterii preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu o dinamică medie anuală de 2,6% în perioada 2020-2022".

Recent, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale, a precizat pentru BURSA că parcursul este inflaţiei este în sfârşit unul bun după mai mulţi ani de şocuri inflaţioniste şi că stabilitatea leului se simte în viaţa de toate zilele.

"Avem iată, în sfârşit, un parcurs bun al inflaţiei. Nu mai suntem acolo, pe podiumul acela care ne indica - România, ţara cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Acum chiar suntem pe o traiectorie bună. Piaţa valutară este de asemenea stabilă (...) în actuala criză, iar ăsta este mare lucru. Sigur că, atunci când leul se depreciază nu cu 10 bani, ci cu un sfert de ban, sunt voci care se grăbesc să anunţe publicul că pe piaţa valutară s-a produs un record istoric. Că leul s-a depreciat cu un sfert de ban. În general suntem plasaţi bine în contextul regional, ţările cu care ne confruntăm aici, Cehia, Polonia, Ungaria. Se simte chiar în viaţa de toate zilele această stabilitate a leului pe piaţa valutară. BNR a rămas cu arma la picior şi va asigura în fiecare clipă lichiditatea de care este nevoie în sistemul bancar, având grijă nici să nu se producă inundaţii (...) pentru a nu destabiliza sistemul bancar, având grijă şi de mişcările leului", a spus Vasilescu.