ANALIZĂ CITR: "Anul 2020 a înregistrat un număr mai mic de insolvenţe, dar cu impact mai mare în economie"

Facilităţile fiscale şi închiderea tribunalelor în pandemie au făcut să scadă cu 42% numărul companiilor de impact care au accesat insolvenţa (de la 139 în 2019 la 80 în 2020). Cu toate acestea, impactul economic al proiectelor de insolvenţă şi restructurarea au fost în creştere: valoarea activelor acestor companii este de 1,5 mld. de euro, cu 28% mai mare decât în anul 2019, iar numărul total de locuri de muncă afectate este de 11.717. De asemenea, aceste companii au o valoare a cifrei de afaceri de 937 mil. euro, cu 24% mai mult comparativ cu cifra anului 2019, conform unei analize CITR.

Numărul companiilor care accesează insolvenţa la nivel naţional este într-o scădere continuă de şapte ani. Faptul că numărul companiilor care accesează aceste proceduri este în scădere poate induce în eroare. Însă scăderea insolvenţelor în general (12% de la 5.830 în 2019 la 5.144 în 2020) se datorează amânării, conform analizei CITR, ca urmare a facilităţilor fiscale oferite de Guvern de la debutul pandemiei precum şi grevei instanţelor de judecată la începutul anului.

"Toate acestea au creat în rândul companiilor aflate în dificultate o falsă impresie că a dispărut necesitatea şi urgenţa de a lua o decizie pentru a-şi redresa afacerea. Experienţa noastră de 20 de ani în zona companiilor în dificultate ne spune că această amânare doar înrăutăţeşte sanşele de redresare ale companiilor. Insolvenţa şi restructurarea se dovedesc adesea a fi cele mai eficiente metode de însănătoşire ale companiilor care se confruntă cu un impas. Sunt soluţii care ajută la protejarea companiilor în momente de criză, indiferent că ne referim la crize economice, sectoriale sau punctuale, la nivel de companie", a declarat Andra Olar Caragea, CEO CITR.

Dacă în 2020 am văzut impactul direct al pandemiei asupra unor industrii, cum ar fi HoReCa şi transporturi, în 2021 estimăm că vor fi în dificultate, printr-un efect de domino, industrii conexe acestora precum: auto, producţie componente auto, aviaţie, turism, agricultură, producţie carne, lactate, panificaţie şi creşterea animalelor.

"Potrivit estimărilor noastre, bazându-ne pe rezultatele financiare previzionate ale anului 2020, numărul companiilor în insolvenţă iminentă ar urma să crească la un nivel record al ultimilor 8 ani, similar cu situaţia din 2013. Abia acum începe să se contureze dimensiunea efectelor financiare ale crizei sanitare, efecte ce sunt momentan amânate de facilităţile fiscale. Însă amânarea diminuează şansele de redresare. Am observat anul trecut o creştere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvenţă sau în afara insolvenţei (OG6). Această tendinţă a pieţei ne arată că antreprenorii au căutat măsuri de restructurare. Aici cred că este cheia redresării economice, a completat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR şi Head of Business Development Impetum Group.

Conform analizei CITR, în 2020 au intrat în insolvenţă şi restructurare în medie 7 companii de impact lunar, puţin peste jumătate din numărul înregistrat anul precedent. Dar dacă ne uităm la impactul acestor companii în economie, la faptul că 26% dintre companii înregistrează şi datorii la stat, în valoare de 149 mil. lei, putem concluziona că nu a fost o continuare firească a trendului descendent al insolvenţelor ci o acutizare a stării de sănătate a companiilor româneşti.

Sectoarele de activitate cu cele mai multe companii de impact intrate în insolvenţă şi restructurare sunt: industrie (26%), comerţ (14%), energie (10%) şi agricultură (10%).

Muntenia (87%), Transilvania (7%), Sud-Est (3%) sunt regiunile cu cel mai mare procent de companii de impact care au intrat în insolvenţă şi restructurare, în funcţie de valoarea activelor imobilizate. Judeţele cu cele mai multe companii afectate sunt: Bucureşti şi Ilfov (40%), Braşov (6%) şi Cluj (5%)

Cum era de aşteptat, pandemia a avut efecte şi asupra iniţiativelor antreprenoriale - tot mai puţini români au decis să îşi deschidă o afacere în 2020: datele ONRC arătă o scădere de aproape 19% a numărului de companii înfiinţate comparativ cu 2019. Cei mai descurajaţi au fost antreprenorii din domeniile: agricultură, silvicultură şi pescuit (-52%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-51%), industria prelucrătoare (-40%), asigurări sociale din sistemul public (-33) şi hoteluri şi restaurante (-29%).