ANALIZĂ EULER HERMES: Zona Euro se recuperează după un lockdown light

Lockdown 2.0 sau "lockdown light" în Europa întruchipează strategia "stop-and-go", care ar trebui să urmeze valurile epidemice până la revenirea la normal în 2022 după posibila apariţie a unui vaccin. Cu toate acestea, noile restricţii nu sunt o reeditare a celor din primăvara anului 2020, deoarece impactul lor economic asupra PIB-ul din Q4 2020 ar trebui să fie cu 30-60% mai puţin sever. Recuperarea Zonei Euro ar putea fi astfel întârziată, dar nu stopată. PIB-ul în Q4 2020 pare să se contracte cu aproximativ -4% de la un trimestru la altul, aducând prognoza pentru întregul an 2020 la -7,6%. Cu toate acestea, se aşteaptă o recuperare timidă în 2021 (+ 4,1% faţă de + 4,8% preconizată pentru finalul lunii septembrie), în contextul în care regulile stricte privind interacţiunile sociale rămân în vigoare. Abia în a doua jumătate a anului 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârşitul anului, va oferi un avânt necesar redresării economice prin reducerea incertitudinii. Cu toate acestea, riscul de a afecta pe termen lung economia a crescut din cauza înmulţirii insolvenţelor, a şomajului mai ridicat şi a presiunii crescute asupra sectorului bancar.

O lungă iarnă economică vine în Europa

O dublă scădere a Zonei Euro in Q4 este aproape sigură, având în vedere al doilea val de restricţii. Revenirea puternică din Q3, cu mult peste aşteptări, cu un record de creştere a PIB de 12,7% (trimestru la trimestru), a dovedit că economiile Zonei Euro îşi pot reveni destul de repede pe măsură ce restricţiile sunt ridicate. Marea întrebare acum este dacă pot face din nou acest lucru. La urma urmei, noua rundă de restricţii dure anunţate în ultimele săptămâni sigur va împinge economia Zonei Euro într-o zonă de contracţie în ultimul trimestru al acestui an.

Cu toate acestea, nu vă aşteptaţi să vedeţi o reluare a ceea ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020: există diferenţe importante faţă de primul val de restrictii din Europa. Vestea bună mai întâi: impactul asupra activităţii economice pe termen scurt se va dovedi mai slab. Ne aşteptăm ca restrictiile din noiembrie să fie responsabile de 30-60% din vulnerabilitatea economică a Zonei Euro în comparaţie cu şocul din aprilie, deoarece i) măsurile sunt mai specifice, afectând în principal cheltuielile sociale (30-45% din consumul privat) şi mai puţin restrictive (şcolile şi întreprinderile neesenţiale sunt menţinute deschise în majoritatea ţărilor), ceea ce ar trebui să susţină activitatea de producţie şi cea de construcţii şi astfel să reducă şocul de la aprilie cu 5 puncte procentuale ; companiile au câştigat experienţă în adaptarea la restricţiile dure (în principal, lucrând mai mult cu soluţii digitale); iii) sectoarele cele mai afectate nu s-au întors încă la nivelul de activitate dinaintea crizei, iar asta ne face să credem că noi restricţii vor declanşa o scădere mai puţin accentuată şi iv) se aşteaptă o performanţă mai bună a comerţului exterior decât în primăvară, China jucând rolul unei ancore de stabilitate.

Vestea mai putin bună este că avântul de redresare după cea de-a doua redeschidere este posibil să fie mai redus, chiar şi atunci când ne gândim la efecte mai slabe ale restricţiilor. În primul rând, guvernele sunt mai puţin susceptibile în a uşura restricţiile în acelaşi mod în care au facut-o în lunile de vară, încercând să înveţe din greşelile care au dus la această a doua perioadă de restricţii majore. În special, ne aşteptăm ca regulile stricte privind interacţiunile sociale să rămână în vigoare pentru a reduce riscul unei recidive sanitare şi, drept urmare o recesiune de trei ori mai puternică, în timp ce ţările au nevoie de mai mult timp pentru a stabili sisteme adecvate de urmărire, localizare şi izolare. Între timp, este posibil ca unele activităţi economice să nu repornească (de exemplu, întâlnirile şi evenimentele mai mari dar şi călătoriile) până când nu este disponibil un vaccin şi / sau teste mai rapide. În consecinţă, creşterea PIB-ului din primul trimestru pare pregatita să dezamăgească la doar + 1,9% (trimestru la trimestru).

O revenire economică la timp pentru Sărbătorile Pascale

Ne aşteptăm ca relaxarea restricţiilor din Europa să intre într-un nou capitol doar în al doilea trimestru al anului 2021, pe masura ce capacităţile adecvate din sectorul sănătăţii vor permite acest lucru. În acelaşi timp, vremea mai caldă din preajma Paştelui ar putea păstra sub control rata de înmulţire a cazurilor Covid-19 şi ar putea da un imbold cheltuielilor sociale pentru activităţi în aer liber. Cu toate acestea, nivelul ridicat de incertitudine economică pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la un posibil al treilea val de restrictii şi, la rândul său, o recesiune de trei ori mai pronunţată , vor continua să treneze asupra ritmului de redresare, în timp ce companiile şi gospodăriile ţin cu atenţie de excesul economisit din precauţie. Abia în a doua jumătate a lui 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârşitul anului, va oferi avântul necesar recuperării economice, prin reducerea nivelului ridicat de incertitudine. Cu toate acestea, întrucât campania de vaccinare poate dura câteva luni, impactul schimbării anotimpurilor asupra răspândirii virusului poate necesita o reinstaurare temporară a restricţiilor începând din septembrie 2021.

În ansamblu, ne aşteptăm ca al doilea val de restricţii să întârzie, dar să nu stopeze recuperarea în 2021, PIB-ul Zonei Euro urmând să aibă o recuperare moderată, în jur de + 4,1%, faţă de + 4,8% cât este aşteptat pentru sfârşitul lunii septembrie 2020. Prin urmare, o revenire completă la activitatea normală nu este de aşteptat înainte de 2022, în timp ce pentru Zona Euro în ansamblu, nivelurile PIB dinainte de criză vor fi atinse numai la trecerea dintre anii 2022/23. Chiar şi atunci, riscul de impact pe termen lung asupra economiei a crescut din cauza înmulţirii insolvenţelor, a şomajului mai mare şi a presiunii crescute asupra sectorului bancar.

În căutarea unui raspuns politic adecvat

Pentru ca scenariul nostru de bază să se menţină, factorii de decizie politică vor trebui să-şi actualizeze rapid răspunsul la situaţia de criză, cu o viziune către susţinerea încrederii sectorului privat, evitând o recesiune "triplă" şi limitând pagubele irecuperabile asupra economiei. În acest context, sănătatea este pe primul loc. Fără o capacitate adecvată de urmărire, localizare şi izolare a cazurilor Covid-19, al doilea val de restricţii va ramâne ineficient. Între timp, din punct de vedere fiscal, măsurile minime care vizează limitarea daunelor pe termen lung asupra economiei - adică schemele de munca cu program redus şi garanţiile guvernamentale pentru credite - trebuie extinse rapid atât timp cât restricţiile privind activitatea economică rămân în vigoare. În timp ce guvernele naţionale sunt cele care pot da direcţia în acest sens, iniţiativele UE care acţionează ca a doua linie de apărare prin extinderea plaselor de siguranţă naţionale - mai presus de toate programul SURE ("Suport pentru gestionarea riscurilor legate de somaj in starea de urgenta" - Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency), precum şi fondul paneuropean de garantare pentru împrumuturi corporative al Băncii Europene de Investiţii - câştigă importanţă şi ar trebui să fie completate în funcţie de necesităţi. Mai mult, obstacolele din calea punerii în aplicare a fondului de recuperare al UE trebuie abordate urgent pentru a evita un impact întârziat sau redus. Nu în ultimul rând, Banca Centrală Europeană va trebui să continue să sprijine expansiunea fiscală a guvernelor Zonei Euro, recalibrându-şi strategia politică la următoarea reuniune din decembrie. Ne aşteptăm să vedem o creştere de 500 de miliarde de euro a programului său de relaxare cantitativă pentru 2021, pentru a menţine controlul asupra costurilor de refinanţare pentru guverne, precum şi pentru sectorul privat. Puterea suplimentară derivată din această acţiune ar trebui să fie mai mult decât suficientă pentru a absorbi întreaga emisiune netă de obligaţiuni suverane, estimatasa ajungae la 400 miliarde EUR. În plus, este probabil ca BCE să imbunatateasca condiţiile privind finantarile pe termen lung TLTRO-III (Targeted Longer-Term Refinancing Operations) şi ar putea relaxa şi alţi indicatori de reglementare bancară pentru a oferi mai mult spaţiu de respiro băncilor.

Ce înseamnă acest lucru pentru companii?

Va fi evitată o criză la scară largă privind fluxul de numerar al întreprinderilor, graţie măsurilor de suport fiscal şi sprijinului continuu al lichidităţii, dar recesiunea de doua ori mai pronunţată ar trebui să slăbească şi mai mult încrederea întreprinderilor. Ponderea IMM-urilor care au o marjă EBITDA negativă, adică a celor mai predispuse la un risc de criză a fluxurilor de numerar, este estimată la 15-20% în patru cele mai mari economii din Zona Euro şi ponderea IMM-urilor zombi - cele cu niveluri ridicate ale datoriei, cu rentabilitate scăzută şi rate scăzute alecapitalurilor proprii - se situează între 8-10%. În Q2, în timpul primului val de restrictii, companiile franceze par să fi pierdut cel mai mult din punct de vedere al profitabilităţii (-4,0 puncte procentuale la 25,5%), în ciuda unui sprijin fiscal puternic fără precedent. Cu toate acestea, in situatia unei recesiuni duble, efectele asupra încrederii s-ar putea dovedi mai periculoase, încurajând companiile să acopere problemele de cash flow cu datorii suplimentare într-un mediu în care creşterea cifrei de afaceri în sectoarele cele mai afectate nu este de aşteptat să revină la nivelurile dinaintea crizei mai devreme de 2023.

Ce înseamnă acest lucru pentru pieţele de capital?

În primul rând, ne-am putea aştepta la o intensificare uşoară a curbelor randamentului suveran, mai mult în SUA decât în Uniunea Economica şi Monetară, în tandem cu creşterea rapidă a deficitului public şi a ratelor de îndatorare. Într-un context politic conflictual, pieţele pot deveni îngrijorate de sustenabilitatea datoriilor. Deşi sunt gata să extindă în continuare relaxările cantitative, băncile centrale vor dori să subvenţioneze indirect băncile comerciale, care în prezent îşi extind rapid deţinerile de obligaţiuni de stat.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte valoarea acţiunilor supraevaluările sunt mai îngrijorătoare în SUA şi în pieţele emergente decât în Europa, deoarece oferă o amortizare slabă în cazul unor rezultate nefavorabile. Potrivit IBES (Institutional Broker's Estimate System), prognozele de creştere pentru câştigurile operaţionale pe termen lung din SUA şi pieţele emergente se situează în prezent la + 16% şi, respectiv, la + 19%. Acelaşi lucru se poate spune despre prognoza de creştere pe termen scurt a indicelui S&P 500 EPS, care este de + 24,5% pentru 2021 şi + 16,8% pentru 2022. Aşteptările pe termen lung sunt mai rezonabile în Europa (+ 6,2%) dar aşteptările pe termen scurt prezintă acelaşi tipar optimist ca în SUA: + 39% în 2021 şi + 17% în 2022. Da, acţiunile europene nu sunt la fel de supraevaluate ca cele din SUA, dar corelaţiile dintre aceste clase de active sar la niveluri ridicate atunci când acţiunile din SUA nu performează conform aşteptărilor. Supraevaluarea acţiunilor din SUA este o sabie a lui Damocles asupra acţiunilor europene şi, de asemenea, un factornegativ pentru Dolarul American: după ce a luat parte la raliul de acţiuni al SUA, va participa la corectarea sa.

În al treilea rând, îngrijorările noastre cu privire la obligaţiunile corporative au crescut, în special pentru segmentul celor cu randament ridicat, deoarece împrumuturile către întreprinderi insolvabile nu fac parte din fişa postului băncilor centrale. Obligaţiunile corporative au atras o cantitate mare de capital nou incepand din martie, ca urmare a anunţurilor de politică ale băncilor centrale în favoarea obligaţiunilor de tip "investment grade" (şi a îngerilorcazuti în SUA, cu posibilitatea ca BCE intre în joc chiar în decembrie). Cu toate acestea, în special în UEM, ar fi o greşeală să presupunem că banca centrală poate susţine orice fel de obligaţiuni corporative, indiferent de bonitatea acestora. Trezoreriile naţionale vor trebui să facă această treabă, sperăm, dar nu neapărat în timp util. Prin urmare, diferentialele de dobanda -"spread-urile" de la limita inferioara a spectrului de credit se vor lărgi. În pieţele emergente, chiar dacă perspectivea de creştere pe termen lung este mai atractiva decât în pieţele dezvoltate, o prognoză de creştere pe termen lung a câştigurilor operaţionale de + 19% oferă o protecţie redusă în cazul unor rezultate adverse. Datorită deprecierii valutare din trecut, obligaţiunile în monedă locală oferă o anumită valoare, dar cu preţul unei volatilităţi ridicate. În pofida unor corecţii recente, obligaţiunile în valută sunt încă prea scumpe.

Costul noilor blocaje în Europa Centrală şi de Est

Statele membre ale UE din Europa Centrală şi de Est (CEE) au cunoscut un prim val foarte uşor de infecţii cu Covid-19 în primăvara anului 2020, datorită măsurilor de izolare precoce şi stricte. Cu toate acestea, după o relaxare semnificativă a restrictiilor în timpul verii, majoritatea ţărilor din regiune se confruntă acum cu un al doilea val de infecţii foarte puternic. Drept urmare, au fost implementate noi blocaje, stricte: Cehia, care se confruntă cu cel mai puternic val doi de infecţii din toată Europa, precum şi Polonia au impus până acum cele mai stricte măsuri, în timp ce Ungaria, Slovacia şi Bulgaria aplică aşa-numitele restrictii parţiale sau uşoare. România aplică o abordare mai regională. Cu toate acestea, este posibil ca ultimele patru ţări să îşi consolideze măsurile în cazul în care numărul de noi cazuri Covid-19 va continua să crească.

Ca urmare a ultimelor evoluţii, am revizuit prognozele noastre de creştere a PIB-ului pentru regiune. Costul economic global al celui de-al doilea val de restrictii este de aşteptat să fie mai mic decât în timpul primăverii. Principalul motiv este că măsurile sunt mai vizate şi, prin urmare, afectează în cea mai mare parte numai sectoarele de servicii "Covid-19-vulnerabile" (de exemplu, comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante, educaţie, asistenţă socială, activităţi de agrement şi sport), în timp ce sectoarele industriale, construcţia şi agricultura cu greu vor fi afectate de data aceasta. Costul economic al celui de-al doilea val de restrictii variază, de asemenea, în funcţie de ţări, în funcţie de mărimea sectoarelor de serviciile afectate, de stricteţea restrictiilor, de dependenţa de export, de situaţia sanitară, de marja (rămasă) a politicii fiscale a guvernelor şi de încredere în răspunsurile politice. În general, ne aşteptăm la recesiuni duble ca dimensiune în regiune (după T2 2020, contracţii trimestriale ale PIB-ului reînnoite în T4), reveniri mai moderate în T1 2021 decât în T3 2020, urmate de o consolidare în T2 2021. În H2 2021, creşterea ar trebui oarecum moderată din nou deoarece măsurile de izolare ar trebui menţinute mai stricte faţă de anul precedent pentru a evita un al treilea val de infecţii şi blocaje. Tabelul de mai jos prezintă noile noastre prognoze trimestriale şi de creştere pe întregul an pentru Europa Centrală şi de Est. Creşterea anuală pentru 2020 pentru întreaga regiune a fost revizuită la -5,2% de la -6,0% în septembrie - revizuirea ascendentă se datorează creşterii semnificativ mai bune decât aşteptate în T3, care compensează mai mult decât contracţia aşteptată în T4. Totuşi, acesta din urmă implică un puternic efect de bază negativ pentru 2021, astfel încât creşterea pentru tot anul viitor a fost revizuită în scădere cu -1,1 puncte de bază la + 3,5%.

Focus pe ţară: costurile " lockdown light" în Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie

Pentru Germania, cererea chineză ca "stâlp al stabilităţii" se va dovedi din ce în ce mai importantă în lunile următoare, pe masura ce partenerii comerciali cheie întăresc restricţiile Covid-19 pentru a lupta cu al doilea val de virus. În Germania, PIB-ul a crescut cu + 8,2% )trimestru la trimestru) în Q3, rata anuală revenind de la -11,3% la -4,3%. După anunţarea unui blocaj de patru săptămâni în noiembrie pentru a salva Crăciunul, ne aşteptăm acum la o contracţie de -3% (trimestru la trimestru) pentru Q4 2020 (-7% luna/luna în noiembrie - aproximativ 50% din şocul din aprilie), urmată de o revenire relativ silenţioasă de + 1% în primul trimestru al anului 2021, deoarece restricţiile de distanţare socială vor rămâne ridicate până de Paşte anul viitor. Avântul venit dinspre China este un factor suplimentar care a ajutat Germania să iasa mai repede si intr-o postura mai bunadin şocul Covid-19 faţă de colegii săi europeni. La urma urmei, aproximativ jumătate din exporturile UE-27 către China provin din Germania. Întrucât perspectivele de export germane sunt vor fi afectate în contextul dublei scăderi a Zonei Euro în Q4, cererea la export oarecum mai rezistenta din partea Chinei aduce o rază de lumină în tot acest scenariu. De fapt, din primii 10 parteneri comerciali ai Germaniei, China se remarcă ca fiind singura ţară de la care ne aşteptăm sa se evite o înăsprire pronunţată a restricţiilor Covid-19. Per ansamblu, PIB-ul german pare să se contracte cu -6,2% în 2020 faţă de -6% preconizat anterior, urmat de o redresare mai silentioasa în 2021 de + 2,4% faţă de + 3,5% anterior. În consecinţă, ne aşteptăm ca economia germană să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de criză abia la sfârşitul anului 2022.

În Franţa, redresarea economică peste aşteptari din Q3 (+ 18,2% trimestrial) ar trebui să fie de scurtă durată, pe masură ce economia va aluneca într-o recesiune de doua ori mai adâncă în Q4. PIB-ul francez şi-a revenit cu + 18,2% în Q3, determinat de puternice efecte de baza post criza dar şi de consumul robust din timpul verii. Cu toate acestea, odată cu creşterea ratelor de infecţie in septembrie, atât consumul cât şi încrederea consumatorilor s-au deteriorat. Eşecul măsurilor de izolare parţială, menite sa reducarăspândirea explozivă a virusului, a dus la reinstaurarea restrictiilor nationaledin noiembrie. Franţa implementează o versiune mai uşoară a carantinei din martie-aprilie, o treime din economie fiind pusă pe pauză timp de cel puţin patru săptămâni. Ne aşteptăm la o scadere mai puţin semnificativa a activităţii economice (-16% comparativ cu nivelurile dinaintea crizei) de această dată în comparaţie cu perioada anterioară de restrictii (-30%). Cu toate acestea, având în vedere capacitatea saturata a spitalelor din majoritatea oraşelor, ne aşteptăm ca starea de carantina la nivel nationalsă fie prelungită în decembrie (cel puţin încă două săptămâni) şi să fie ridicată doar parţial (cu mentinerea starii de urgenta) în timpul sarbatorilor de sfârşit de an. În general, ne aşteptăm ca PIB-ul să scadă cu -7,1% (T4 2020 comparativ cu T4 2019), aducând contracţia anuală în 2020 la -10% (de la -9,8% preconizată anterior). Al doilea val al pandemiei îşi va pune amprenta asupra economiei, provocând pierderi semnificative de activitate în sectoarele deja slăbite (turism, industria hoteliera si de recreere, transport şi comerţ cu amănuntul). Au fost restabilite măsuri importante de scutire fiscală. În noiembrie, guvernul francez a anunţat un pachet suplimentar de sprijin de 20 miliarde EUR (1% din PIB) prin reluarea schemei de ajutor partial de şomaj şi a Fondului de Solidaritate. Acesta constituie al patrulea amendament la legea financiară din 2020 şi va duce deficitul fiscal la -11,3% din PIB în 2020 (în creştere de la -10,2%). În 2021, ne aşteptăm ca măsurile sanitare stricte să rămână în vigoare în ianuarie şi februarie, înainte de a fi relaxate progresiv începând cu luna martie. Astfel, preconizam o revenire moderată a activităţii:+ 3,4% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020. Se aşteaptă ca cererea internă să revină odată cu redeschiderea progresivă a economiei în trimestrul II 2021 (+ 3,6% trimestru la trimestru). Sub impulsul pachetului de stimuli de 100 miliarde EUR şi al cresterii încrederii după începerea campaniei de vaccinare, ne aşteptăm la o redresare robustă în a doua jumătate a anului 2021.

În Italia, lipsa unei politici fiscale puternice va afecta probabil performanţa creşterii la trecerea dintre anii 2020/21. Datele preliminare privind PIB-ul în Q3 pentru Italia arată o revenire puternică de + 16,1% de la un trimestru la altul, determinată de consumul privat dar şi de cererea externă sustinuta. Acest lucru se reflectă în producţia industrială robustă, care, datorită poziţiei tarii în lanţul economic global, este acum aproape de nivelurile dinaintea crizei. Cu toate acestea, cazurile de infectare au crescut de la mijlocul lunii octombrie. În timp ce dinamica rămâne mai slabă decât în Franţa sau Spania, unele măsuri restrictive au fost reintroduse, cu orientate către baruri şi restaurante (orele de deschidere reduse), precum şi catre activităţile de agrement şi culturale (complet închise). Dar există diferenţe majore între regiuni, măsurile din zona de nord fiind mai aproape de restrictiile uşoare din Germania. Aceasta înseamnă că sectoarele de retail şi industrial rămân pe deplin funcţionale. Cu toate acestea, o contracţie a PIB-ului în Q4 este aproape sigură. În plus faţă de efectul măsurilor de distantare, avantul industrial este posibil sa slabeasca si sub influentareducerii stocurilor. Ne aşteptăm ca activitatea economică să scadă cu -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, iar recuperarea să fie stopata in primele luni ale anului 2021, deoarece vedem riscul unui deficit de stimulenti fiscali, , în ciuda mai multor anunţuri in acest plan (guvernul italian a aprobat pachet suplimentar de măsuri compensatorii în valoare de 5,4 miliarde EUR, care combină subvenţii, amânări / anulări fiscale şi prelungirea schemei de muncă cu program redus până în ianuarie 2021). Mai exact, mai multe măsuri de sprijin pentru gospodării şi întreprinderi ar putea să se încheie la sfârşitul anului. Mai mult, măsurile din planul naţional de redresare (150 miliarde EUR conform proiectului Ministerului Dezvoltării Economice) sunt în principal orientate catre lantul de aprovizionare şi au termene de livrare mai lungi, ceea ce va permite cu greu o implementare rapidă. Toate acestea ne-au determinat sa revizuim previziunile de creştere a PIB-ului. Chiar şi cu o scădere de -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, ne aşteptăm la o contractie a PIB-ul real cu -9,0% în 2020 (-10,1% anterior). În acelaşi timp, avand in vedere mostenirea nefasta a trimestrului IV, trebuie să ne ajustăm prognoza de creştere a PIB si pentru 2021 la + 3,8% (anterior + 4,1%).

Spania rămâne alaturi de colegii săi europeni în ceea ce priveşte răspunsul sanitar şi fiscal. Creşterea PIB-ului din Q3 a fost, de asemenea, peste asteptari, dar activitatea a fost încă cu -9,1% sub nivelurile dinaintea crizei. De data aceasta, noile restrictii sau altfel spus "confinamiento" ar trebui să fie, de asemenea, "uşoare" pentru economia spaniolă (închiderea serviciilor neesenţiale, dar continuarea activitatii de construcţii, a producţiei şi a educaţiei) şi, prin urmare, mai puţin dăunătoare: estimăm că şocul lunar ar putea fi la 40% din cel înregistrat în aprilie, adică activitatea se va desfăşura la aproape 86% din nivelul lunii octombrie. Prin urmare, cu un blocaj de o săptămână în centrele economice ale ţării, PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ -2% (trimestru la trimestru) în Q4. Cu toate acestea, este probabil ca guvernul să anunţe in plus în următoarele zile sau săptămâni, o carantina de o luna la nivel national, având în vedere că numarul de cazuri noi a continuat să atingă noi recorduri în ultima săptămână. Acest lucru ne conduce la revizuirea prognozei noastre anterioare privind PIB-ul pentru Q4, de la -1,3% la -5,5% (trimestru la trimestru). În luna Decembrie se va observa o redresare dar în Q1 2021 masurile vor rămâne mai stricte decât după primul "confinamiento" , ceea ce va duce la o creştere slabă de + 1% comparativ cu Q1 2020. . Statutul de întârziat al Spaniei în Zona Euro ar trebui confirmat: după o contracţie de - 12,1% în 2020, ne aşteptăm la o recuperare de doar + 4% în 2021 din cauza şomajului ridicat, a activităţii turistice încă foarte reduse şi a incertitudinii în jurul adoptării şi implementării stimulului de 72 miliarde EUR. Activitatea economică reală la sfarsitul anului 2021 ar rămâne cu - 8% sub nivelurile dinaintea crizei.

În Marea Britanie, Brexit-ul va acţiona probabil ca un obstacol în recuperarea post-lockdown. Costul celui de-al doilea val de restricţii este aşteptat să crească până la o treime din cel anterior. Cheltuielile sociale, afectate în primul rând de măsurile de distantare, reprezintă 48% din PIB. Prin urmare, contabilizând două treimi din impactul carantinei anterioare din aprilie şi o redresare limitată în restul economiei, prognozăm evolutia PIB-ului astfel:aproximativ -9% (luna la luna) în noiembrie urmata de o revenire usoara în decembrie ( + 2% luna la luna) dacă va fi posibilă o redeschidere temporara în preajma Crăciunului. În general, ne aşteptăm ca PIB-ul în Q4 să scadă între -5% şi -6% (trimestru la trimestru). Au fost reactivate măsuri de sustinere fiscală similare cu cele din martie (schemă de ajutor de somaj temporar, amânări de rambursare a impozitelor şi ratelor la creditele ipotecare, scheme cu garantie de stat), care ar trebui să adauge în jur de 1,5-2puncte procentuale din PIB la datoria publică. Cu toate acestea, măsurile de scutire fiscală, împreună cu achiziţii suplimentare de relaxare cantitativă în valoare de 100 miliarde GBP până la sfârşitul anului (echivalentul a 5% din PIB) vor juca un rol extrem de stabilizator şi vor ţine sub control riscurile de solvabilitate. Scenariul nostru de bază (un acord de ultimă oră cu UE) a câştigat teren in mod considerabil în ultimele două săptămâni, în special pe măsură ce situaţia sanitară s-a agravat în toată Europa. Pe fondul masurilor de restrictie generalizate (mai uşoare) din Europa, o prelungire tehnică (scurtă) a perioadei de tranziţie va evita probabil blocajele la frontiera cauzate de implementarea formalitatilor vamale la data ieşirii din UE. Prin urmare, este de asteptat ca Brexit să taie2,5puncte procentuale din redresarea post-carantina din Q2 (la 4,5% trimestru la trimestru). În ansamblu, ne aşteptăm la o creştere a PIB-ului de + 2-2,5% în 2021, deoarece costul Brexitului nu ar fi pe deplin compensat de stimulentul fiscal aşteptat (în jur de 3% până la 4% din PIB, concentrat în principal pe cheltuielile cu infrastructura şi reducerea taxelor pe bunurile de consum pentru a reduce povara preţurilor la import mai mari după Brexit).

Ce putem învăţa din gestionarea altor valuri de Covid-19 din alte ţări?

Mai multe economii din Asia-Pacific au trecut deja şi au controlat al doilea val de infecţii cu Covid-19. În Vietnam, Australia şi Hong Kong, măsuri mai stricte de izolare au fost puse în aplicare rapid după ce au izbucnit (în iunie-iulie). Vârfurile focarelor au fost atinse între una şi două luni de la începerea lor, iar o relaxare treptată a măsurilor de izolare a început doar o lună mai târziu. În special în Australia, în statul Victoria, epicentrul celui de-al doilea focar, a fost instituit un blocaj îndelungat de aproape patru luni. Reducerea restricţiilor a început doar când numărul de noi infecţii zilnice a scăzut la aproape 0. În Coreea de Sud, stricteţea măsurilor de izolare nu s-a schimbat prea mult în al doilea val de infecţii, iar strategia de izolare s-a bazat în principal pe urmărirea şi izolarea riguroasă a contactelor. Măsurile sanitare mai stricte au fost completate de iniţiative politice de sprijinire a economiei. În Australia, de exemplu, schema de subvenţii salariale a fost prelungită cu şase luni când a izbucnit al doilea val de infecţii (mărind dimensiunea programului de la 3,3% la 6,2% din PIB). Conform analizei noastre, restricţiile care sunt puse în aplicare în prezent în Europa vin mai târziu în comparaţie cu experienţa din Asia-Pacific. Vârfurile focarelor actuale din Europa ar putea fi astfel mai ridicate şi mai târziu decât în Asia-Pacific.