English
România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare la focusul pe găsirea unor locaţii sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul şi schimbările climatice, arată un comunicat de presă remis astăzi redacţiei.
Conform sursei citate, în următorii cinci ani, ţara noastră are potenţialul de a atrage investiţii de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale, atât din fonduri private cât şi din investiţii publice, arată o analiză realizată de Frames şi Frisomat România.
Problemele din lanţurile de producţie şi aprovizionare şi costurile tot mai mari cu utilităţile (energie electrică, gaze, carburanţi etc.) au determinat o schimbare semnificativă în percepţia investitorilor în privinţa logisticii industriale.
În 2022, focusul se pune pe găsirea unor spaţii logistice cât mai aproape de consumator, pe optimizarea stocurilor, reducerea costurilor cu utilităţile şi pe dezvoltarea unor investiţii în locaţii multifuncţionale, adaptabile la dinamica tot mai accentuată a business-ului.
Potrivit experţilor, România se află în mijlocul unor oportunităţi de dezvoltare de care trebuie să profite pentru a transforma logistica, transporturile, agricultura şi industria auto.
România se situează, la nivel european, pe locul 4 din perspectiva intenţiilor de investiţie în anul următor, după Portugalia, Marea Britanie şi Lituania, fie că este vorba de înfiinţarea de noi afaceri sau de extinderea unora deja existente.
Potrivit Studiului de atractivitate EY România, mai mult de jumătate (56%) dintre companiile străine intenţionează să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România în acest an, ceea ce plasează ţara pe locul al patrulea în Europa, la egalitate cu Franţa şi în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) şi Regatului Unit (58%).
Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic.
• Focus pe centrele regionale de business
Potrivit experţilor de la Frisomat, România are toate şansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, cele mai atractive zone investiţionale fiind Portul Constanţa, Bucureşti/Ilfov şi regiunea Vest/Nord-Vest.
"Criza cerealelor din Ucraina a demonstrat faptul că România are nevoie de spaţii logistice semnificative, care să acopere necesarul de export dar şi de import pentru o gamă variată de mărfuri, de la cereale la bunurile industriale aduse, prin Portul Constanţa, din China şi alte destinaţii. Halele multifuncţionale, modulare, cu logistică de ultimă generaţie, în care digitalizarea proceselor şi folosirea roboţilor se află în prim-plan au devenit un vehicul extrem de căutat de investiţii'', spune Ionuţ Rădulescu, director comercial Frisomat.
Iar perspectivele pozitive se văd deja în economie.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în primele şapte luni din 2022, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 4,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,7%.
Pe fondul evoluţiei economice pozitive din primul semestru din 2022, companiile au inaugurat peste 373.000 mp de spaţii industriale şi logistice, astfel că România a ajuns să depăşească graniţa de 6 milioane de mp.
Potrivit celui mai nou raport de piaţă al CRBE România, până la finele anului 2023 se vor mai adăuga alţi 500.000 mp de spaţii logistice, iar în următorii ani am putea asista la inaugurarea a încă unui milion de spaţii industriale şi logistice.
"Cererea de hale, spaţii logistice, de parcuri industriale este în creştere, semn că investitorii privesc România drept un pilon semnificativ al dezvoltării afacerilor la nivel european. Relocarea unor centre de producţie şi distribuţie din ţări precum China, Rusia şi Ucraina au adus un reviriment semnificativ în acest sector'', afirmă Ionuţ Rădulescu.
Interesul investitorilor este cu atât mai mare cu cât, potrivit estimărilor Avison&Young, randamentele investiţiilor din spaţiile logistice din România sunt printre cele mai mari din Europa.
Randamentul investiţional (yield) al sectorului de logistică şi spaţii industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, faţă de 5,25% în Polonia, Cehia - 4,75% sau Ungaria - 7%.
• 636 proiecte industriale mari la nivel naţional
În România există deja depozite cu suprafeţe de 80.000-100.000 de metri pătraţi, iar construcţia altora noi continua într-un ritm susţinut.
Datele IBC Focus arată că în prezent există 636 proiecte industriale mari la nivel naţional, cele mai multe în Ilfov (73 proiecte), Bihor (59 proiecte) şi Cluj (46 proiecte). Cumulat, suprafaţa acestora este de 8,18 milioane de metri pătraţi, iar valoarea proiectelor depăşeşte 16,6 miliarde lei.
Potrivit statisticii din platforma specializată victa.ro (IBC Focus), dintre acestea, se află, în diverse stadii, la nivel naţional, 120 de proiecte care vizează spaţii de depozitare, cu o suprafaţă de 2,66 milioane metri pătraţi şi investiţii cumulate de 4,3 mld.lei.
Statisticile CBRE România arată, pe de altă parte, că numai în primele şase luni ale anului, în România au fost vândute 70 de hectare de teren pentru dezvoltare logistică.
Bucureştiul şi judeţul Ilfov au înregistrat cea mai mare pondere a tranzacţiilor, în timp ce oraşe regionale precum Sibiu, Timişoara, Bistriţa şi Constanţa au atras împreună 24% din suprafaţa totală vândută.
"În contextul inflaţiei, al problemelor din lanţurile de aprovizionare, multe dintre firme au înţeles necesitatea dezvoltării unor centre logistice proprii, moderne şi automatizate, care să asigure o predictibilitate în ceea ce priveşte stocurile şi preţurile, dar şi o platformă de dezvoltare. În astfel de vremuri, în condiţiile în care multe firme se confruntă cu dificultăţi financiare, cine investeşte agresiv are şansa de a câştiga cote de piaţă pe termen lung, cu costuri relativ scăzute faţă de perioada de boom economic'', a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Printre cele mai noi proiecte de anvergură se află viitorul parc industrial de 7,1 hectare din Iaşi, ce va fi dezvoltat pe platforma pe care o deţine la societatea Fortus SA în zona CUG, şi mai ales CTPark Oradea Cargo Terminal, primul parc industrial cu terminal aerian de marfă din România, situat în apropierea Aeroportul Oradea şi parcul industrial Eurobusiness II.
Dezvoltat pe un teren de 14,4 ha, parcul industrial CTPark Oradea Cargo Terminal beneficiază de legătură directă cu Aeroportul Oradea.
În prezent se lucrează la platforma de parcare a aeronavelor, cu o suprafaţă de peste 20.000 mp, şi la primele spaţii industriale şi logistice, inclusiv transportul aerian, două clădiri cu o suprafaţă totală de aproximativ 25.000 mp, care vor fi operaţionale până la final. al anului.
Un alt proiect important este Parcul mixt Constanta Business Park: hale de depozitare şi logistică, spaţii comerciale, spaţii de cazare şi alimentaţie publică, finalizat la finalul lunii martie. Parcul ocupă o suprafaţă de 210.000 mp.
În stadiul de autorizare se mai află un obiectiv important - Parcul Industrial Logistic Simand din Arad, găndit pe o suprafaţă de 240.000 mp, cu o investiţie de 288 milioane de lei.
"Dincolo de proiectele mari, asistăm la o preocupare tot mai puternică a investitorilor pentru hale de dimensiuni medii şi mici, unde focusul se pune pe optimizarea spaţiilor şi pe costurile de logistică. Creşterea facturilor la energie determină companiile să caute soluţii de eficienţă energetică mai mult ca oricând'', afirmă experţii.
În 2021, valoarea totală a investiţiilor imobiliare s-a apropiat de 900 de milioane de euro în România în 2021, potrivit consultanţilor Colliers România, iar spaţiile industriale şi logistice au reprezentat 29% din total.
Anul trecut, pentru prima dată în istorie, cererea de spaţii industriale a depăşit pragul de un milion de metri pătraţi, arăta, recent, un raport Cushman & Wakefield Echinox.
România se află într-o poziţie investiţională favorabilă, care îi permite, pentru prima dată în ultimele decenii, să investească masiv în infrastructura rutieră, în căi ferate şi construcţii cu bani europeni.
Businesswire remarca, recent, faptul că autorităţile vor să aloce 15,5 miliarde lei (3,8 miliarde dolari) programului de dezvoltare a infrastructurii Anghel Saligny şi 19,8 miliarde lei (4,8 miliarde dolari) pentru investiţii publice în infrastructură, inclusiv drumuri şi căi ferate şi construcţii.
Guvernul intenţionează să investească 22,2 miliarde de lei (5,4 miliarde de dolari) în modernizarea infrastructurii de transport rutier şi autostrăzi între 2021 şi 2025, ca parte a unui plan pe 15 ani de îmbunătăţire a transportului.
"Focusul, din punctul nostru de vedere, îl reprezintă centurile ocolitoare ale marilor oraşe, acolo unde se construiesc şi cele mai multe hale logistice şi industriale. Bineînţeles, intrarea în Schengen ar aduce, de asemenea, un plus în dinamica investiţională din acest sector'', afirmă analiştii.
Planul presupune o investiţie totală de 390,1 miliarde de lei (94,7 miliarde de dolari) pentru întreţinerea şi modernizarea reţelei de drumuri a ţării între 2015 şi 2030. Planul, spun specialiştii, va reprezenta un adevărat motor cheie al creşterii industriei construcţiilor pe termen lung.
"Dacă aceste investiţii în infrastructură se vor concretiza, vor stimula şi sectorul privat să dezvolte întreaga arhitectură de centre sau huburi logistice şi industriale, iar efectele le vom vedea într-o dezvoltare predictibilă, sănătoasă a economiei. Investitorii vor privi cu mult mai mare atenţie România, pentru locaţii greenfield, pentru dezvoltarea unor afaceri pe orizontală în economie'', a mai spus Ionuţ Rădulescu, de la Frisomat.
Potenţialul investiţional este afectat, bineînţeles, de provocările generate de creşterea costurilor cu energia şi perturbările lanţurilor de aprovizionare în construcţii cauzate de invazia Ucrainei.
"Presiunea asupra preţurilor materialelor de construcţii va rămâne una ridicată pe termen mediu, fapt ce poate duce la o încetinire investiţională în următoarele trimestre. Însă realitatea a arătat că, pe baza unor relaţii de business bine stabilite, urmare a unor oferte financiare optime, toate obstacolele pot fi depăşite'', arată concluziile analizei Frisomat & Frames.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
