Analiză RoEM: Bugetul României pentru 2025 între stabilitate şi provocări economice

Bugetul de stat pentru 2025 a fost conceput pentru a readuce echilibrul fiscal după deficitele semnificative din ultimii ani, însă atingerea acestui obiectiv depinde de gestionarea instabilităţii politice interne şi a presiunilor economice externe, potrivit unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, emis redacţiei.

Analiştii RoEM atrag atenţia că bugetul pe 2025 se bazează pe o creştere economică estimată la 2,5% şi o inflaţie anuală de 4,4%, cu o proiecţie de venituri în creştere cu 2,3% din PIB şi cheltuieli majorate cu 0,7% din PIB, ceea ce ar trebui să ducă la un deficit bugetar de 7% la finalul anului. Aceasta ar însemna o scădere faţă de nivelul de 8,6% din 2024, însă atingerea acestui obiectiv depinde de stabilitatea politică şi de evoluţia economiei europene şi globale, se punctează în analiză.

În ultimii ani, România a înregistrat cheltuieli guvernamentale semnificativ peste veniturile colectate, accentuând decalajul faţă de media Uniunii Europene. Dacă în 2023 cheltuielile bugetare erau cu 8,7% sub media UE şi veniturile cu 11,8% sub nivelul european, în 2024, acest decalaj s-a accentuat, ducând la un deficit bugetar record de 8,6% din PIB. Pentru 2025, guvernul îşi propune să reducă acest dezechilibru printr-o creştere a veniturilor de la 32,6% la 34,9% din PIB şi o majorare limitată a cheltuielilor, de la 41,2% la 41,9%.

"Veniturile bugetare vor fi susţinute printr-o mai bună absorbţie a fondurilor europene din PNRR şi prin creşterea colectării impozitelor, fără o majorare abruptă a acestora. În acelaşi timp, se va încerca limitarea creşterii cheltuielilor prin reducerea cheltuielilor administrative şi investiţiilor din resurse proprii ale statului", explică Levente Szasz, prorector UBB Cluj-Napoca şi coordonator al echipei RoEM.

În acest context, analiştii subliniază că nivelul redus al veniturilor bugetare este o problemă cronică a economiei româneşti. În ultimele două decenii, România a colectat taxe şi impozite cu mult sub media UE, având unul dintre cele mai scăzute niveluri ale impozitării consumului, veniturilor salariale şi profiturilor companiilor. Începând cu 2016, doar Irlanda şi Malta au avut venituri bugetare mai mici ca procent din PIB, însă în contexte economice diferite, conform aceleiaşi surse.

Analiza RoEM avertizează că bugetul pe 2025 este vulnerabil la doi factori majori: instabilitatea politică internă şi riscurile economice externe.

Pe plan intern, menţinerea deficitului sub control depinde de existenţa unui guvern stabil şi de voinţa politică de a respecta măsurile de consolidare bugetară. În lipsa acestora, România riscă să depăşească ţinta de deficit de 7%, ceea ce ar putea afecta credibilitatea ţării în faţa investitorilor şi agenţiilor de rating.

Pe plan extern, slăbirea economiei europene şi posibilele schimbări ale politicilor comerciale internaţionale, cum ar fi taxele vamale impuse de SUA, ar putea afecta exporturile şi stabilitatea economică a României. În plus, încetinirea economiei Germaniei şi efectele indirecte ale conflictelor geopolitice majore reprezintă factori care trebuie luaţi în considerare în proiecţiile bugetare.

"Dacă România nu reuşeşte să stabilizeze deficitul şi să crească eficienţa colectării veniturilor, există riscul unui blocaj economic care ar putea duce la recesiune. De aceea, măsurile economice trebuie luate cu responsabilitate, având în vedere nu doar nevoia de echilibru fiscal, ci şi sustenabilitatea pe termen lung a economiei româneşti", concluzionează Bela-Gergely Racz, prodecan UBB FSEGA şi membru al echipei RoEM.

În acest context economic şi politic dificil, 2025 este un an crucial pentru România, iar succesul bugetului depinde de implementarea unor politici fiscale prudente, de creşterea eficienţei colectării taxelor şi de menţinerea unui climat politic stabil.