ANALIZĂ SĂPTĂMÂNALĂ Scădere a costurilor de finanţare pe termen lung ale statului

Curba randamentelor din România a reacţionat la evoluţiile din pieţele financiare mondiale şi europene şi la ştirile economice şi politice interne în a doua săptămână din decembrie, evidenţiindu-se scăderea cu 1,1% a ratei de dobândă pe scadenţa 10 ani, la 3,255%, evoluţie în convergenţă cu cele din SUA şi Germania venită în contextul intensificării percepţiei de risc, arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

Rădulescu notează: "În România, PIB-ul s-a redinamizat în trimestrul trei (ritm trimestrial de +5,6%), dar s-a ajustat cu peste 5% la nouă luni, pe fondul incidenţei pandemiei. Majorarea investiţiilor productive cu 4,2% an/an la nouă luni indică premise pozitive pentru dinamica economiei pe viitor, aspect confirmat şi de creşterea comenzilor noi în industria prelucrătoare în octombrie. Pe de altă parte, deficitul comercial cu bunuri s-a intensificat cu 5,9% an/an la 10 luni din 2020. Nu în ultimul rând, ritmul anual al preţurilor de consum a decelerat la 2,14% în noiembrie (minimul din septembrie 2017), iar rata creditelor neperformante a scăzut la 3,92% în octombrie. Evoluţiile macroeconomice, ştirile politice şi climatul macro-financiar internaţional au condus la scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 1,1% la 3,255% în ultima săptămână - diminuare cu 26,2% în 2020".

La rândul lor, analiştii BCR Cercetare arată că randamentele obligaţiunilor guvernamentale în lei pe termen lung au resimţit iniţial ştirile legate de rezultatul alegerilor faţă de sondajele de opinie anterioare şi au avut o perioadă scurtă de creştere la începutul săptămânii trecute, urmată de o recuperare a terenului pierdut.

"Licitaţia Ministerului Finanţelor Publice din prima zi după alegeri a atras o cerere foarte scăzută din partea investitorilor, de doar 66 milioane lei la un volum planificat a fi emis de 300 milioane lei şi a fost respinsă de oficialii guvernamentali, dar şi scadenţa lungă (octombrie 2034) explică o parte a reticenţei investitorilor. Interesul acestora a revenit în zilele următoare pe piaţa secundară care s-a animat", se arată într-un raport.

Joi, Ministerul de Finanţe a lansat o emisiune de certificate pe 12 luni şi s-a împrumutat cu 500 milioane de lei (în linie cu volumul programat), la un cost mediu anual de 2,37%, în scădere cu 16 puncte bază comparativ cu nivelul de la licitaţia similară din noiembrie. Cererea investitorilor s-a situat la 852,9 milioane lei.

Totodată, MFP a redeschis o emisiune de titluri scadente în iunie 2026 şi a atras 781 milioane de lei la un cost mediu anual de 2,96%, în diminuare cu cinci puncte bază faţă de nivelul de la licitaţia din noiembrie. Volumul atras a fost peste cel planificat în prospectul de emisiune de 600 milioane de lei. Investitorii au arătat un interes ridicat şi au licitat o sumă totală de 1,115 miliarde lei.

"Optimismul referitor la formarea rapidă a unei coaliţii de guvernare alături de randamentele atractive oferite de titlurile româneşti într-o lume dominată de dobânzi foarte mici au ajutat (licitaţiile Ministerului de Finanţe)", mai arată BCR.

Săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri pe piaţa internă, cu scadenţe în septembrie 2031 (în volum de 460 milioane de lei) şi noiembrie 2024 (805 milioane de lei programat).

Analiştii BCR mai punctează că diferenţa de randament dintre obligaţiunile pe 10 ani ale României şi cele pe 3 ani a crescut faţă de prima săptămână din decembrie cu 2 puncte de bază, ajungând la 69 puncte de bază.

"Diferenţialul de randament între titlurile suverane pe 10 ani în lei faţă de cele similare în zloţi polonezi a scăzut cu 9 puncte de bază în ultima săptămână până la 197 puncte de bază", mai arată BCR.

De notat că deficitul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR s-a redus la doar -0,6 miliarde lei în noiembrie de la -3,4 miliarde lei în octombrie. BNR nu a realizat în noiembrie achiziţii de titluri de stat de pe piaţa secundară pentru a treia lună consecutivă. În noiembrie, împrumuturile de la BNR prin operaţiuni bilaterale repo, prin care BNR injectează lichiditate în sistemul bancar la dobânda de 1,5%, au crescut în ciuda îmbunătăţirii lichidităţii de la 1,18 miliarde de lei la o medie zilnică de 2,6 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din luna august încoace. În luna septembrie deficitul de lichiditate s-a redus la 668 miliarde de lei.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în noiembrie a fost de doar 101,4 milioane de lei, în scădere de la 2,32 miliarde de lei în octombrie în medie zilnică. Totodată, sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri au atins un maxim cel puţin al ultimelor 12 luni, urcând la 2,11 miliarde de lei de la doar 105,8 milioane de lei în octombrie. În septembrie, sumele depuse de bănci la BNR prin facilitatea de depozit s-au situat la 388,3 milioane de lei.

Explicaţia pentru îmbunătăţirea lichidităţii din noiembrie este plata de către stat a 9,3 miliarde de lei în contul unor obligaţiuni de stat în lei care au ajuns la scadenţă în finalul lunii octombrie. Octombrie a fost prima lună din ultima jumătate de an în care MFP a furnizat lichiditate în piaţă prin emisiunea netă de obligaţiuni.

Deficitul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR a uşurat băncii centrale controlul dobânzilor şi a fluctuaţiilor din piaţa valutară.

Într-o notă de joi, agenţia de rating Fitch consideră că rezultatul ultimelor alegeri sugerează continuarea incertitudinilor politice şi menţinerea unui mediu dificil pentru implementarea politicii fiscale. Nevoia de a prezenta bugetul pentru 2021 reprezintă un prim test pentru coeziunea viitorului guvern şi va oferi o imagine indicativă privind orientarea politicii fiscale viitoare, potrivit Fitch.