ANALIZĂ XTB, Claudiu Cazacu: Deportările promise de Trump, posibil impact semnificativ asupra economiei SUA

Unul dintre pilonii campaniei prezidenţiale republicane în SUA a fost reducerea masivă a imigraţiei ilegale, iar apropierea mandatului lui Donald Trump aduce în discuţie întrebări referitoare la impactul economic real al acestora, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Potrivit lui JD Vance, vicepreşedinte ales al SUA, punerea în practică a planului de deportare a imigranţilor fără acte ar însemna îndepărtarea unui milion de persoane anual.

O primă serie de câştigători pe pieţele bursiere s-a evidenţiat deja. De la alegeri, interesul pentru operatorii de centre de detenţie private a fost ridicat: acţiunile Geo Group au avansat cu 78,1% în timp ce titlurile Corecivic s-au apreciat cu 56,6%.

Tema din campania preşedintelui Trump are, însă, şi alte influenţe în economia reală. Analizele pornesc de la ipoteze orientative, sensibile la modificări ale variabilelor reale atunci când politicile ar fi puse în practică. Potrivit directorului Centrului pentru Migraţie Globală al University of California-Davis în SUA sunt 10,5 milioane de imigranţi fără acte, din care 8,5 milioane lucrează.

Sectoarele implicate sunt construcţiile, industria, agricultura şi serviciile, inclusiv cele de alimentaţie publică, sănătate, pentru case sau amenajări. În construcţii, 29% dintre angajaţi sunt imigranţi, potrivit US Census Bureau, o cifră care ar putea subestima realitatea de pe teren. În California, peste jumătate din muncitorii dn construcţii sunt imigranţi.

Potrivit Peterson Institute for International Economics, deportarea a 8,3 milioane de imigranţi ar reduce PIB-ul real cu până la 7,5 procente, acumulate până în 2028. Nivelul maxim anual al efectului s-ar atinge în 2029, punctează consultantul de strategie XTB România.

Cum s-ar traduce efectele scăderii forţei de muncă?

În condiţiile în care oferta de forţă de muncă ar scădea considerabil, s-ar observa efecte atât în disponibilitatea unor bunuri şi servicii, cât şi în preţul acestora. Rezultatele ar fi vizibile mai ales în anumite sectoare şi în regiunile cu ponderi mai ridicate ale celor care lucrează fără acte, inducând presiune pe tendinţele de reglare a inflaţiei.

Pe de altă parte, o densitate mai redusă a populaţiei ar însemna o presiune mai redusă pe preţurile imobiliare şi o reducere localizată a consumului. Stocurile limitate au fost un factor recunoscut de asociaţia agenţilor imobiliari pentru nivelul ridicat al preţurilor, în ciuda dobânzilor relativ înalte.

În timp, însă, oferta de locuinţe noi ar fi mai redusă - cu forţă de muncă mai rară - sau semnificativ mai scumpă, cu lucrători plătiţi mai bine taxaţi corespunzător. Noul nivel de echilibru la care s-ar ajunge ar însemna, ca efect net, o diminuare a accesibilităţii locuinţelor.

În sens şi mai larg, atitudinea generală în defavoarea imigraţiei ar însemna o restrângere a apetitului forţei de muncă internaţionale pentru SUA, ceea ce ar putea avea efecte acumulate în timp dificil de cuantificat, arată Claudiu Cazacu.

Fondatorul Nvidia, povestea de succes AI a SUA, este fiul unor emigranţi din Taiwan, ajuns în America în copilărie. În acelaşi timp, nu doar cazurile singulare sunt relevante.

Potrivit datelor American Immigration Council, 48 milioane de imigranţi - sau 13,8% din populaţie - au generat activitate economică de 1,6 trilioane de dolari şi au plătit taxe de 579 de miliarde de dolari în 2022, anul cel mai recent pentru care sunt disponibile date. Rata de participare la forţa de muncă e 67% pentru cei născuţi în afara graniţelor, faţă de 62% pentru cei născuţi în SUA. Efectele unor răscoliri ale pieţei muncii ar fi consistente.

Este de aşteptat, însă, ca abordarea pragmatică a preşedintelui Trump să urmărească atât împlinirea aşteptărilor bazei sale electorale, cât şi temperarea unor efecte negative asupra inflaţiei şi altor variabile macro, ceea ce ar însemna o abordare gradată. În plus, costul operaţiunilor s-ar putea ridica la sute de miliarde de dolari, iar succesul lor ar depinde de cooperarea statelor sursă.

În trecut, administraţia Trump a întâmpinat dificultăţi în a convinge Mexicul să oprească fluxul de emigranţi. Anunţul unor taxe vamale de 25% ar fi fost văzut drept o mişcare de deschidere în negocierea pe linii mai dure cu statul aflat la sud, înaintea preluării efective a mandatului prezidenţial, subliniază consultantul de strategie XTB România.

Anumite organizaţii pentru drepturile imigranţilor sunt aşteptate, de asemenea, să pornească acţiuni în justiţie împotriva deportărilor. Scenariul de bază ar putea fi, astfel, o implementare graduală a politicilor de imigraţie.

În ansamblu, efectele macro ale politicilor propuse s-ar vedea în piaţa muncii, mai strânsă, în nivelul general mai redus al consumului şi în o tensiune suplimentară asupra inflaţiei, ceea ce ar putea duce inclusiv la un răspuns al băncii centrale, în timp mai lung, arată Claudiu Cazacu.

Limitarea tendinţei de scădere a dobânzilor ar fi una dintre posibilităţi. În prezent, bursele din SUA sunt la maxime istorice şi s-au desprins net de performanţele din restul lumii. Preşedintele Trump susţine discursul inaugural pe 20 ianuarie. Entuziasmul investitorilor de anul viitor va depinde şi de abordarea concretă în domeniul imigraţiei.