Datoria publică a Statelor Unite ale Americii a depăşit pragul de 35 de trilioane de dolari, ceea ce nu reprezintă o surpriză, însă situaţia este una peste care va fi dificil de trecut şi care ar putea afecta, în timp, piaţa şi ratele dobânzilor, arată analiştii XTB, companie de tranzacţionare pe bursele internaţionale, conform unui comunicat remis redacţiei.
De fapt, în ceea ce priveşte datoria SUA, nu este important nivelul în sine al datoriei, ci relaţia cu PIB-ul. Cu alte cuvinte, reducerea datoriei de la nivelul actual va fi un demers foarte dificil şi poate reprezenta, în egală măsură, o ameninţare pentru autorităţile care s-ar implica în rezolvarea acestei sarcini.
În termeni de raport datorie-PIB, nivelul este, de asemenea, foarte ridicat şi depăşeşte 120%, însă nu vorbim despre cel mai mare din istorie, deoarece în 2020, acesta a fost mai ridicat, arată analiştii XTB.
Datoria publică ar putea atinge pragul de 55 trilioane de dolari
Totuşi, dacă privim în urmă la istoria recentă, observăm o accelerare clară a creşterii datoriei după 2008 şi, apoi, după 2020. Dacă nu se găseşte rapid o soluţie la această problemă, datoria va creşte şi mai repede în anii următori. În prezent, se estimează că ar putea depăşi nivelul de 55 de trilioane de dolari până în 2034.
Un deficit în creştere nu reprezintă o problemă foarte mare dacă moneda unei ţări este dorită pe piaţă, aşa cum este cazul dolarului american.
Cum va fi afectată piaţa?
Cu toate acestea, dacă tendinţa de devalorizare a dolarului continuă (băncile centrale cumpără din ce în ce mai mult aur pentru rezerve şi încep să folosească alte monede), moneda americană ar putea pierde statutul de "refugiu sigur", explică analiştii XTB.
În acest moment, piaţa nu este preocupată de datoria în creştere a SUA, dar acest lucru s-ar putea schimba foarte repede. Viitorul acestei situaţii va depinde în mare măsură de alegerea din noiembrie a noului preşedinte.
Deşi Donald Trump a promis să reducă deficitul şi să accelereze creşterea economică, politicile sale ar putea, în acelaşi timp, să ducă la creşterea inflaţiei. Acest efect, la rândul său, ar putea forţa Fed să menţină ratele dobânzilor ridicate.