ANAR a actualizat Registrul Zonelor Protejate

Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) a actualizat Registrul Zonelor Protejate aflat în strânsă legătură cu resursele de apă, informează un comunicat remis redacţiei.

Varianta actuală a registrelor zonelor protejate realizată de Administraţiile Bazinale de Apă, precum şi sinteza naţională a acestora realizată de Administraţia Naţională "Apele Române" au fost actualizate cu datele noi apărute în perioada 2011-2012, şi cuprinde cinci categorii de zone protejate:

- zonele protejate pentru captările de apă destinate potabilizării - au fost inventariate toate captările, atât din surse de suprafaţă cât şi din surse subterane. De asemenea, au fost introduse şi captările noi de apă ale localităţilor care şi-au realizat noi sisteme centralizate de alimentare cu apă cât şi captările proprii ale unităţilor din industria alimentară. La nivel naţional, numărul captărilor pentru alimentarea cu apă din surse de suprafaţă este de 303, iar a celor din surse subterane este de 2505. Numărul captărilor proprii ale unităţilor din industria alimentară din surse de suprafaţă este de 13, iar din surse subterane este de 279.

- zonele pentru protecţia speciilor de peşti importante din punct de vedere economic au avut în vedere identificarea zonelor în care se practică pescuitul comercial şi a zonelor cu specii de peşti care au potenţial economic. Zonele în care s-a practicat pescuit comercial sunt reprezentate de lacurile de acumulare de pe râul Olt, acumulările Călimăneşti, Movileni, Bereşti, lacul de acumulare Stânca-Costeşti, Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoe pe o suprafaţă de 136964 ha şi pe o lungime de 1849 km pe râul Prut, Dunăre şi Delta Dunării, precum şi în Marea Neagră, conform datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Pescuitul comercial în apele continentale s-a practicat pentru aproximativ 25 de specii de peşti, capturi mai însemnate înregistrându-se pentru caras, plătică, scrumbie, babuşcă, şalău şi crap. Pescuitul comercial în Marea Neagră s-a realizat în principal pentru 14 specii de peşti, capturi mai mari fiind pentru şprot, scrumbie, calcan, hamsie. Zonele cu specii de peşti care au potenţial economic au fost identificate pe cursurile de apă şi lacurile din zona montană cu păstrăv comun, lipan şi lostriţă. Lungimea totală a cursurilor de apă cu specii de peşti cu potenţial economic este de 12030,33 km, iar suprafaţa lacurilor de 9850,44 ha. La fel ca în registrele anterioare, la Marea Neagră sunt 4 zone pentru protecţia speciilor de moluşte importante din punct de vedere economic cu suprafaţă totală de 567 Mm2.

- zonele pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate de interes internaţional, comunitar, naţional şi local şi care au legătură cu apa, respectiv rezervaţii naturale şi ştiinţifice, parcuri naturale şi naţionale, geoparcuri, rezervaţii ale biosferei, situri Ramsar, situri Natura 2000, desemnate în conformitate cu legislaţia specifică la nivel internaţional, european şi naţional. Acestea reprezintă aproximativ 23% din suprafaţa ţării (inclusiv zona marină), fiind grupate în număr de 413 pe o suprafaţă de 57114 kmp.

- zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole au fost identificate de către Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului pe baza evaluării condiţiilor naturale ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către resursele de apă. Zonele vulnerabile la nitraţi reprezintă cca. 58 % din teritoriul naţional, sunt în număr de 42 cu o suprafaţă de 137545,62 kmp şi cuprind 1963 localităţi. Legislaţia în vigoare prevede ca lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi să fie reexaminată, revizuită sau completată o dată la 4 ani.

- zonele de îmbăiere au fost identificate, monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităţii apei la nivelul spaţiului hidrografic Dobrogea - Litoral, iar lista acestora cuprinde 49 de zone de îmbăiere la Marea Neagră. Totodată, registrul actual cuprinde şi profilurile apelor de îmbăiere stabilite pentru prima dată în anul 2011, pe baza metodologiei recomandate de Comisia Europeană şi în baza legislaţiei în vigoare. Conformarea cu valorile obligatorii a fost de 100%, iar conformarea cu valorile ghid a crescut de la 8,2% în registrul anterior, la 87,8% în anul 2011.

"Administraţia Naţională "Apele Române" a realizat un pas important în procesul de implementare a Directivei Cadru Apă, directivă care are ca obiectiv principal atingerea < < stării bune > > a apelor, prin asigurarea unei cantităţi şi calităţi corespunzătoare a acestor resurse. Acest lucru se traduce prin menţinerea şi îmbunătăţirea standardului de viaţă din punct de vedere al apelor pentru toţi cetăţenii, precum şi asigurarea cerinţelor ecosistemelor acvatice" a declarat directorul ANAR, Vasile Pintilie.