Actualizare 13:13 Raluca Ţintoiu (APAPR): "Activele fondurilor de pensii private vor depăşi 26 miliarde lei la finele acestui an"
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) vor atinge, la sfârşitul acestui an, active totale de 26,3 miliarde lei, dintre care Pilonul II va însuma 25 miliarde lei, a declarat astăzi Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), transmite presa.
Domnia sa a afirmat: "Creşterea pe Pilonul II va fi susţinută de avansul numărului de participanţi cu 3,5% faţă de 2014, la 6,5 milioane, şi de încasarea de contribuţii în sumă de 4,4 miliarde de lei, cu 14% mai mult daţă de anul trecut. Astfel, activele pe Pilonul II vor avansa cu 30%, la 25 miliarde de lei".
Din martie 2015, cota de contribuţie pentru Pilonul II va fi majorată de la 4,5 puncte procentuale la 5 puncte procentuale (din contribuţiile pentru asigurări sociale).
Pe Pilonul III, calculele estimative ale APAPR arată că activele vor creşte cu 25%, la 1,3 miliarde lei.
"Vor intra în sistem contribuţii de aproximativ 200 milioane de lei. Numărul de participanţi se aşteaptă să crească cu 9%, la 375.000", a menţionat Ţintoiu, adăugând că, din totalul actvelor pensiilor private şi facultative (4,5 miliarde euro), 94% reprezintă investiţii în ţara noastră.
Preşedintele APAPR a comentat: "Fondurile deţin circa 12% din titlurile de stat ale României. După bănci, fondurile de pensii sunt cei mai mari deţinători de datorie publică. De asemenea, fondurile de pensii deţin plasamente de 730 milioane de euro pe Bursa de Valori Bucureşti, fiind cei mai mari investitori instituţionali locali, asigurând 10% din lichiditatea pieţei de local. De altfel, fondurile de pensii au avut un rol crucial în succesul privatizarilor prin listare".
Anul trecut, fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) au înregistrat un randament mediu de 8,71%, de la 11,75% în 2013, şi au ajuns la active nete totale de 19,1 miliarde lei (4,26 miliarde euro), cu 37% mai mult faţă de 2013. Pe Pilonul III, activele nete totale au însumat, în decembrie 2014, 1,04 miliarde lei (232 milioane euro), în urcare cu 28% faţă de 2013.
---
Scutirea de la plata CAS la angajat şi la angajator pentru persoanele vârstnice care aleg să rămână în activitate ar putea fi o soluţie pentru eliminarea efectelor emigraţiei şi ale accentuării fenomenului îmbătrânirii populaţiei, a declarat deputatul Andreea Paul, prim-vicepreşedintele PNL, potrivit surselor din presă.
Domnia sa a explicat: "Printr-o astfel de măsură, derogăm bugetul public de povara cheltuielilor cu pensiile şi menţinem în piaţa muncii forţa de muncă care îşi doreste să rămână activă. O astfel de decizie se poate lua şi mâine dacă asigurăm suportul majorităţii politice. Din perspectiva bugetului, vom avea o presiune a cheltuielilor cu pensiile de vreo 13,5% din PIB. Unii vor zice ca este puţin, alţii că este mult. Cert este ca va fi cam a 13-a din Uniunea Europeană, dar la ce buget...".
Politicianul a apreciat că în următorii 25 de ani circa 3 milioane de români vor pleca în străinătate, iar ţara noastră va avea, în 2060, cea mai înaintată vârstă medie din Europa.
Andreea Paul a punctat: "Situaţia este gravă. Dacă problema îmbătrânirii populaţiei nu ne vizează în mod direct, atunci ce anume ne vizează? Pe segmentul pensiilor private, unde randamentele sunt bune şi unde asumarea politică publică a deciziei de contribuţie este fermă, nu există riscul unor modificari neanunţate. Este, totuşi, nevoie de un pachet colateral care să asiste îmbătrânirea frumoasă".
Liberala a menţionat că sunt necesare măsuri sociale pentru susţinerea familiei şi menţinerea populaţiei active în câmpul muncii, adăugând: "Există riscurile legate de reducerea, în România, a speranţei de viaţă, mai ales la bărbăţi. Nu se vorbeşte deloc în dezbaterea publică despre aceste lucruri, care vor avea, cu fiecare an care trece, o presiune asupra bugetului de stat din ce în ce mai mare".
1. Te legi de simptom în loc de cauză
(mesaj trimis de Cristi C în data de 19.01.2015, 13:24)
Deci ce înțeleg este că vor fi atât de mulți bătrâni în țara asta în 2060 încât trebuie lăsați să muncească fără să mai plătească CAS. Tinerii vor fi plecat demult în străinătate. Deci vrem să încurajăm angajatorul să angajeze vârstnici având costuri mai reduse cu forța de muncă. Iar vârstnicul va putea cumula pensia cu salariul. Argumentul este slab. Oricum un vârstnic va avea un program mai special (nu 14 ore pe zi) și va fi plătit mai puțin, pe bază de contract.
Lucru onorabil în idee. Dar cine le va plăti vârstnicilor propria pensie dacă tineretul este plecat? Măi, ce alergie le produce liberalilor orice sistem centralizat (în acest caz, al pensiilor). Dacă am putea exclude categorii sociale de la plata pensiilor, ce bine am face.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MIHAI în data de 19.01.2015, 14:40)
D-na Wass sa-si pastreze ideile pentru cand o sa ajunga ministru in guvernul liberal .Pana atunci vorbeste vorbe.