ANDREEA PAUL (INACO): "Numărul roboţilor industriali va creşte cu 15% anual"

Roboţii părăsesc laboratoarele de proiectare pentru a lucra alături şi împreună cu oamenii. Capacitatea omului de a comunica cu maşinile devine esenţială prin alfabetizare digitală şi tehnologică. Agricultura, logistica, domeniul medical şi industria sunt domeniile cele mai expuse robotizării.

De ce readucem în dezbaterea publică aceste realităţi? 5 argumente, probleme şi soluţii:

1. Pentru că echipa României de liceeni a câştigat locul 1 în lume şi 5 medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Robotică First Global din Mexic (august 2018). INACO cheamă Ministerul Educaţiei, Cercetării şi al Economiei să propună urgent şi de comun acord cu beneficiarii şi cu societatea civilă un program românesc special dedicat dezvoltării acestor performanţe de excepţie în şcoala, cercetarea şi economia reală, cu finanţare publică. În paralel, susţinem crearea cluburilor de robotică în fiecare şcoală primară, gimnazială şi liceală, cu finanţare publică clar asumată. Totodată, în 10 noiembrie 2018, INACO va organiza "Forumul Olimpicilor Români premiaţi la Olimpiadele Internaţionale", în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi cu Crowne Plaza Hotel pentru a le asculta olimpicilor propriile lor propuneri.

2. Pentru că, în industrie, avem doar 15 roboţi la zece mii de angajaţi în România, faţă de media europeană de 8 ori mai mare sau faţă de media mondială de 74 de roboţi industriali la 10.000 de angajaţi, în 2016, ne arată Federaţia Internaţională de Robotică. Suntem departe de top 10 ţări ale lumii, deşi avem talente umane de excepţie: Coreea de Sud (631), Singapore (488), Germania (309), Japonia (303), Suedia (223), Danemarca (211), SUA (189), Italia (185), Belgia (184) şi Taiwan (177). În Austria sunt 144 de roboţi industriali la zece mii de angajaţi, în Slovenia - 137, în Slovacia - 135, în Cehia - 101, Ungaria - 57, Polonia - 32. Media UE este de 118 roboţi la 10.000 angajaţi. Teama de roboţii super-inteligenţi care ar putea controla oamenii este contrabalansată de propuneri precum impozitarea roboţilor sau de aplicarea principiului "un robot să nu poată produce alţi roboţi". A sosit timpul ca Parlamentul României să dezbată serios aceste realităţi.

3. Până în 2020, numărul de roboţi industriali va creşte cu 15% pe an, iar cel al roboţilor neindustriali - agricoli, medicali sau personali - cu 20-25%, arată indicatorii globali ai Federaţiei Internaţionale de Robotică. În servicii sunt estimaţi peste 50 de milioane de roboţi activi în 2020, iar în industrie peste 3 milioane. Preţul roboţilor a scăzut la jumătate în perioada 2010-2016 şi menţinerea acestui trend ar permite şi IMM-urilor adoptarea roboţilor, conform estimărilor Barclays Investment Bank. Dezintegrarea marilor fabrici în unităţi mici şi versatile, opţiunea închirierii roboţilor etc. vor dezvolta noi oportunităţi pentru sectorul IMM-urilor, care pot fi cu uşurinţă stabilite în apropierea cererii efective pentru produse. Echipamentul de fabricaţie va fi modular, de mărimea unui container, fiecare modul conţinând diverse părţi ale echipamentului ce pot fi interconectate, roboţi de asamblare şi echipamente de testare. Întârzierile în aprovizionare se vor diminua. Întregul sistem de planificare a producţiei, logistica, transporturile, se resetează.

4. Pentru că productivitatea muncii creşte în fabricile robotizate de circa 10 ori faţă de platformele industriale neautomatizate. În sănătate, roboţii fac analizele probelor, verifică dacă pacienţii şi-au luat corect medicaţia sau asistă personalul medical, sunt tot mai activi în chirurgie. În agricultură, tot mai multi roboţi culeg cireşe, căpşuni, fructe şi legume în general. Automatizarea permite companiilor şi ţărilor lumii să rămână sau să devină competitive. Creşterea productivităţii muncii stă la baza creşterii PIB-ului, a valorii bunurilor şi serviciilor produse într-o economie, a creşterii locurilor de muncă şi a salariilor, pe scurt a calităţii vieţii şi bunăstării.

5. Cu fiecare val al revoluţiilor tehnologice, au dispărut anumite meserii, unele s-au adaptat, au apărut altele, iar transformarea a creat din ce în ce mai multe locuri de muncă şi bunăstare. 65% din meseriile pe care copiii de astăzi le vor profesa în viitor încă nu există, susţine compania de recrutare ManPower sau cercetările Forumului Economic Mondial. Compania Dell crede că procentul se ridică chiar la 85% până în anul 2030. Apar transformări mari în avantajele competitive ale unei companii, instituţii, regiuni sau naţiuni, la nivelul şanselor de a fi angajabil la nivel de individ. Alfabetizarea tehnologică devine un astfel de atu competitiv. INACO va publica în 10 septembrie a.c. "Ghidul Meseriilor Viitorului" şi va organiza 13 worskshopuri creative cu liceenii Sectorului 3, respectiv 6 sesiuni de instruire cu părinţii şi profesorii lor, într-un proiect interactiv cu care am aplicat în competiţia deschisă ONG-urilor de către Primăria Sectorului 3 anul acesta, proiect susţinut prin co-finanţare privată de companiile SOCAR, Romatermit, Andan Electron şi Cristim. Detalii aici: https://inaco.ro/project/ghidul-meseriilor-viitorului/. Propunem ca acest proiect pilot să devină program public la nivel naţional. Primăriile sau autorităţile publice centrale interesate sunt invitate să ne contacteze: office@inaco.ro.

INACO consideră că este necesară o mai strânsă colaborare între industrie, agricultură, instituţiile publice locale, educaţionale şi guvern pentru ca actuala şi viitoarea forţă de muncă să dobândească abilităţile necesare, competenţele tehnologice şi experienţa practică cerute de noile meserii. La întrebarea cine va asigura finanţarea necesară s-ar putea prefigura un răspuns clar, ancorat în realitate şi la viitorul meseriilor printr-un parteneriat public central - local - privat.