ANDREEA PAUL: "Proiect pentru întărirea independenţei BNR şi limitarea guvernatorului la 2 mandate, la votul final în Parlament"

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil proiectul de lege pentru întărirea independenţei BNR şi pentru limitarea numărului de mandate ale guvernatorului BNR, dar Comisia de buget-finanţe a dat aviz negativ, proiectul de lege Pl-x nr. 256/2015 aflându-se pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, arată un comunicat remis azi redacţiei de deputatul PNL Andreea Paul.

Sursa arată şi expunerea de motive:

"Prezentul proiect de lege propune completarea art. 33 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României (BNR) pentru a asigura independenţa, eficienţa şi profesionalismul Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, în conformitate cu cerinţele Comisiei Europene.

În scopul aderării la zona monetară europeană, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, România trebuie să respecte şi criteriul juridic, care prevede asigurarea independenţei băncii centrale şi un înalt grad de profesionalism al Consiliului de administraţie. În prezent, România nu respectă acest criteriu. Legea de funcţionare a BNR nu este corelată cu Tratatul Uniunii Europene şi cu regulile Băncii Centrale Europene, după cum recomandă rapoartele de convergenţă din anii 2012 şi 2014 dedicate României. Raportul asupra Convergenţei din anul 2014 precizează în mod clar la pagina 131: «În ceea ce priveşte independenţa băncii centrale, au fost identificate o serie de incompatibilităţi şi imperfecţiuni».

De asemenea, Comisia Europeană atrage atenţia că art.33 din Legea BNR 312/2004 nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul Uniunii Europene întrucât permite participarea, chiar fără drept de vot, a ministrului de Finanţe şi a unui secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice în cadrul şedinţelor care stabilesc politica monetară a BNR şi, prin urmare, au posibilitatea de a influenţa deciziile BNR. Prin acest proiect de lege propunem eliminarea alineatului (10) din art. 33 din Legea BNR 312/2004.

Comisia Europeană solicită de doi ani de zile modificarea art. 3 din Legea BNR 312/2004, astfel încât să fie inclusă expres menţiunea că «Guvernul nu va căuta să influenţeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR» (Raportul de Convergenţă al Comisiei Europene 2014, pagina 131). Legea 312/2004, în forma actuală, lasă loc politizării BNR, dar şi numirii în Consiliul de administraţie a unor persoane care nu au experienţa specifică cerută de acţiunile unei bănci centrale.

O instituţie care se ocupă de politica monetară a ţării trebuie să aibă la conducere un corp de experţi în domeniu, cu o formare profesională de durată în domeniul ştiinţelor economice şi cu o experienţă deosebită în domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare. Acelaşi principiu al experienţei profesionale corespunzătoare şi a lipsei de apartenenţă politică stă la baza consiliului aflat la conducerea Autorităţii de Supravegherea Financiară, conform Legii nr. 113/2013 pentru aprobarea O.U.G. 93/2012, la art. 9. De asemenea, membrii Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene trebuie să fie persoane cu autoritate şi experienţă profesională în probleme monetare şi bancare (Protocol on the Statute of the European System of Central Banks and of The European Central Bank, Art. 11.2). Mai mult, la nivelul Băncii Central Europene mandatul membrilor Comitetului Executiv nu poate depăşi 8 ani. Este şi motivul pentru care prezenta propunere legislativă limitează la două numărul mandatelor în Consiliul de administraţie al BNR, cu scopul de a creşte eficienţa băncii centrale şi a reînnoi viziunea acesteia asupra politicii monetare.

O mai mare independenţă acordată băncilor centrale înseamnă o creştere proporţională în transparenţă şi în responsabilitate faţă de publicul larg. Transparenţa permite pieţelor financiare să înţeleagă cum va reacţiona Banca Centrală într-o anumită situaţie şi astfel investitorii îşi vor putea forma aşteptări rezonabile cu privire la viitorul politicii monetare. Transparenţa şi responsabilitatea sunt esenţiale pentru eficienţa politicii monetare şi pentru creşterea economică, într-o economie de piaţă.

Având în vedere că România are ca ţintă anul 2019 pentru aderarea la zona euro, iar timpul necesar pentru efectuarea procedurilor juridice, a recunoaşterii din partea experţilor UE şi cea a eventualelor corecţii necesare este îndelungat, se impune de urgenţă alinierea legii BNR la cerinţele Comisiei Europene".

Propunerea legislativă arată:

"Art. I - Art. 33 din Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La art. 33, după alin. (4) se introduc două noi alin. (41), (42) care vor avea următorul cuprins:

(41) Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie cetăţeni români, cu domiciliul în România, cu o reputaţie şi o pregătire profesională adecvată;

b) să aibă studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor economice sau juridice;

c) să aibă o experienţă profesională adecvată în domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la absolvirea studiilor prevăzute la lit. b);

d) să nu deţină funcţii în cadrul partidelor politice şi să nu deţină alte demnităţi publice sau funcţii private, cu excepţia activităţilor didactice din învăţământul superior.

(42) Mandatul membrilor Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României poate fi reînnoit cel mult o dată".