Angajaţii "Cazanele Orşova" au protestat împotriva deciziei de închidere a societăţii

Aproape 60 de salariaţi ai societăţii Cazanele Orşova au ieşit ieri, la orele 15.00, în curtea instituţiei pentru a protesta faţă de decizia patronatului austriac de a închide firma şi de a face concedieri colective, până la 10 septembrie 2007, transmite NewsIn.

Protestul a durat puţin peste o jumătate de o oră şi a fost unul paşnic, cei puşi pe lista de concediere punându-şi ultimele speranţe în conducerea judeţeană a CNSLR Frăţia, care negociază cu patronatul austriac posibilitatea plăţii unor salarii compensatorii.

SC Cazanele SA Orşova este, din luna octombrie 2006, proprietatea firmei austriece Fellner Handelsges mbh, iar patronul Manfred Fellner motivează decizia pe care a luat-o prin intermediul unei notificări transmise sindicatului, AJOFM şi ITM Mehedinţi, ca fiind singura soluţie pentru o firmă care nu mai obţine profit şi care are datorii imense. Concedierile vor începe efectiv din data de 10 septembrie a.c.

Cazanele SA datează sub acest nume din 1991, iar până în anul 2000, a înregistrat o situaţie economică dezastruoasă. După ce fostul FPS a scos-o la privatizare de 17 ori fără succes, a 18-a oară a reuşit să o vândă cu circa 700 milioane lei vechi omului de afaceri orşovean Gheorghe Ursu. Acesta l-a numit director pe Constantin Negulescu, actualul primar al Orşovei, care a reuşit să redreseze fabrica şi să plătească datoriile cifrate la acea vreme la peste 30 miliarde lei şi chiar să o aducă în topul producătorilor de textile din ţară şi străinătate. În scurt timp, societatea a devenit cel mai mare producător de ţesătură crudă, a ajuns la circa 500 de angajaţi, iar în anul 2003 a ocupat locul I într-un top al firmelor realizat la nivel naţional. În 2004, când scăderea cotaţiei euro a afectat profund afacerile, mai ales că acestea se bazau pe un procent de 90% livrări la export.

În 2006, acţionarii majoritari au vândut pachetul majoritar austriecilor de la Fellner.

Societatea deţine circa 4 hectare de teren, într-o zonă în care preţul a ajuns la 50 de euro de metru pătrat, ceea ce ar însemna că o eventuală vânzare a întregii suprafeţe i-ar putea aduce austriacului circa 2 milioane de euro, asta în afară de valorificarea mijloacelor fixe şi a tuturor materialelor rezultate din demolări.