Preşedinta Uniunii Creştin Demicrate (CDU) Annegret Kramp-Karrenbauer, protejata Angelei Markel, a anunţat luni că renunţă să-i succeadă la conducerea formaţiunii şi urmează să plece de la şefia partidului conservator, provocând o adevărată furtună la Berlin, asumându-şi astfel consecinţele crizei politice create de alianţa conservatorilor cu extrema dreaptă în Turingia, relatează AFP.
Kramp-Karrenbauer şi-a jusitficat decizia într-o reuniune, luni dimineaţa, a conducerii CDU, prin evenimentele din Turngia şi prin tentaţia unei facţiuni a partidului de a se alia cu Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta).
Ea a explicat că "o parte a CDU are o relaţie neclarificată cu AfD", dar şi cu Die Linke (stânga radicală), în pofida faptului că ea a respins în mod clar orice alianţă cu ambele formaţiuni, a declarat pentru AFP o sursă apropiată CDU.
Preşedinta Uniunii Creştin Democrate, supranumită AKK, a adăugat că "nu are ca obiectiv să candideze la cancelaria germană".
În măsura în care candidatura la Cancelarie merge mână în mână cu preşedinţia partidului, AKK a decis, prin urmare, să renunţe, în lunile care urmează, la această preşedinţie.
"AKK va organiza în această vară procesul de selectare a candidaturii la Cancelarie" în vederea succesiunii Angelei Merkel, cel mai târziu la sfârşitul lui 2021, a declarat această sursă.
"Ea va continua să pregătească partidul să înfrunte viitorul şi apoi va abandona preşedinţia", a declarat sursa citată.
AKK urmează, în schimb, să-şi păstreze postul de ministru al Apărării.
AKK a fost aleasă în decembrie 2018 la preşedinţia CDU, în locul Angelei Merkel, care a renunţat atunci, din cauza nepopularităţii sale tot mai mari, după o serie de înfrângeri electorale şi ascensiunea la urne a extremei drepte.
AKK nu a reuşit însă să se impună la preşedinţia CDU. Ea este foarte criticată, mai ales după alianţa închiată săptămâna trecută între aleşi CDU din Turingia şi AfD în vederea alegerii unui noii ministru-preşedinte al acestui land.
Lui AKK i se reproşează că nu deţine controlul asupra partidului său, sfâşiat între adversari şi susţinători ai unei cooperări cu AfD, mai ales în landuri din fosta RDG, unde extrema dreaptă este foarte puternică şi complică formarea unor majorităţii regionale.