ANUL ACESTA, Buget de 7,2 miliarde de lei, pentru pensiile speciale

Bugetul estimat pentru anul în curs, destinat fondurilor aferente pensiilor speciale, este de 7,2 miliarde de lei, iar totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale este de 56,8 miliarde de lei, potrivit datelor existente, ceea ce înseamnă că pensiile speciale reprezintă 13% din fondul de pensii, potrivit unui document obţinut de ziarul BURSA.

Bugetul estimat pentru anul 2018, pentru pensiile speciale, se ridică la 9 miliarde de lei.

Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale, pentru anul 2018, este de 1,8 miliarde de lei, în timp ce, pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 188,4 milioane de lei.

Pensiile speciale cuprind pensiile militare (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii) şi pensiile de serviciu (care ţin de Ministerul Muncii, Camera Deputaţilor şi Senatul României).

• Pensiile militare - 6,5 miliarde de lei, din totalul aferent pensiilor speciale

Pentru plata pensiilor militare, anul acesta, bugetul estimat ajunge la 6,5 miliarde de lei, iar cel estimat pentru anul următor se ridică la 8,1 miliarde de lei.

Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 1,6 miliarde de lei, iar necesarul suplimentar pentru 2018, actualizat cu inflaţia conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, este de 163,4 milioane de lei.

Din acest total, Ministerul Afacerilor Interne are un buget estimat pentru anul 2017 de 4,2 miliarde de lei şi unul de 5,2 miliarde de lei, pentru 2018.

Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 1 miliard de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, pentru anul 2018 este de 105,3 milioane de lei.

Ca răspuns la solicitările Ziarului BURSA privind situaţia pensiilor de serviciu, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ne-a transmis: "La nivelul MAI, vă informăm că numărul total de titulari ai pensiilor de serviciu aflaţi în plată, la nivelul Casei de Pensii sectoriale a MAI, este de 62.744 (pensionari titulari din MAI şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor - ANP) la care se adaugă 14.831 pensii de urmaşi.

Bugetul pe primele şase luni pentru calculul pensiei este de circa 1.590.000.000 lei şi reprezintă 14,6% din bugetul MAI pe 2017.

Plăţile efectuate de Casa de Pensii a MAI pentru contribuţii, drepturi de pensie şi indemnizaţii sunt finanţate din bugetul de stat.

Casa de pensii a MAI plăteşte pensii titularilor, urmaşilor şi pensionarilor din sistemul de penitenciare (ANP), astfel:

- titulari din MAI - 56.946;

- titulari din ANP - 5.798;

- pensii de urmaşi - 14.831;

- Total pensii - 77.575.

Vă precizăm că de la începutul anului 2017, peste 4.400 de cadre MAI au ieşit la pensie, iar situaţia solicitărilor de pensionare este în dinamică, astfel că o cifră oferită la acest moment nu ar fi foarte relevantă.

«Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat» stipulează modul de calcul al pensiilor din competenţa Casei de Pensii a MAI".

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) are un buget de 1,8 miliarde de lei estimat pentru 2017, şi unul de 2,3 miliarde de lei, estimat pentru 2018, mai arată informaţiile existente.

Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 465,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, pentru anul care vine, este de 46,5 milioane de lei.

Ministerul Apărării Naţionale a răspuns, de asemenea, uneia dintre solicitările Ziarului BURSA, după cum urmează: "În evidenţa Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se găsesc 78.932 beneficiari de drepturi de pensii şi alte drepturi sociale, din care 78.803 de persoane care beneficiază de pensii militare de stat şi 129 de persoane beneficiare de alte drepturi de asigurări sociale (fără pensii). Nivelul minim al pensiilor aflate în plată este de 379 lei, iar cel maxim este de 33.393 lei (fost magistrat militar).

Pensia medie (luna iulie) este de 3.372 lei.

Pensia medie, pe tipuri de pensie, se prezintă astfel:

- pensii cu limită de vârstă: 62.321 de beneficiari, cu o pensie medie de 3.747 lei;

- pensii pe caz de invaliditate: 848 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.448 lei;

- pensii de urmaş: 15.224 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.939 lei;

- pensie anticipată parţială: 410 beneficiari, cu o pensie medie de 3.581 lei;

- TOTAL: 78.803 beneficiari".

Pensiile a căror valoare este de sub 3.200 de lei reprezintă aproximativ 60 la sută din total, ne-a mai transmis MapN, potrivit căruia sumele alocate lunar de la bugetul de stat pentru plata pensiilor militare de stat se ridică la aproximativ 270 milioane lei.

În răspunsul primit de la MapN se mai menţionează: "De la începutul acestui an au ieşit la pensie 1.288 de cadre militare, din care 998 au îndeplinit condiţiile de pensionare, 290 reprezintă treceri în rezervă prin demisie, transfer, decese. De la 1 iulie 2017 până în prezent au trecut în rezervă 155 din 998 cadre militare ce au îndeplinit condiţiile".

Conform informaţiilor existente, anul acesta, Serviciul Român de Informaţii are, pentru plata pensiilor de serviciu, un buget estimat de 461,4 milioane de lei, iar în 2018, bugetul estimat ajunge la 576,8 milioane de lei.

Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 115,4 milioane de lei, iar pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 11,5 milioane de lei.

Precizăm că, până la închiderea ediţiei, nu am primit niciun răspuns la solicitările trimise Casei de Pensii Sectoriale a Serviciului Român de Informaţii.

• Pensiile de serviciu - 680,4 milioane de lei, din totalul de 7,2 miliarde de lei aferent pensiilor speciale

Pensiile de serviciu au, în 2017, un buget estimat aferent de 680,4 milioane de lei, cu un necesar suplimentar, pentru anul viitor, conform legislaţiei actuale de 185,5 milioane de lei.

Pentru 2018, bugetul estimat se ridică la 865,9 milioane de lei, necesarul suplimentar, pentru 2018 actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, fiind de 25 de milioane de lei.

Pensiile de serviciu din cadrul Camerei Deputaţilor au anul acesta un buget estimat în valoare de 22,1 milioane de lei şi unul de 38,5 milioane de lei pentru 2018.

Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale pentru 2018 este de 16,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar, pentru anul următor actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă este de 6,2 milioane de lei.

În ceea ce priveşte Senatul României, bugetul estimat pentru anul acesta este de 10,1 milioane de lei, iar bugetul estimat pentru anul viitor este de 17,1 milioane de lei.

Necesarul suplimentar, pentru anul următor, conform legislaţiei actuale este de 7 milioane de lei, în timp ce, pentru 2018, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 2,6 milioane de lei.

Conform datelor existente, pensiile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, ale personnalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, precum şi cele ale procurorilor şi judecătorilor sau ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, şi cele ale beneficiarilor Curţii de Conturi, au pentru anul în curs un buget estimat de 648,2 milioane de lei şi un necesar suplimentar pentru 2018, conform legislaţiei actuale, de 162,1 milioane de lei. Bugetul estimat pentru 2018, pentru plata acestor pensii, se ridică la 810,3 milioane de euro, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, ajunge la 16,2 milioane de lei.

Conform datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Casa Naţională de Pensii Publice, în decembrie 2016, pensiile de serviciu erau în număr de 8.305 şi au costat statul, anul trecut, 691.675.762 lei, din care cota suportată din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), a fost de 139.651.198 lei, iar cota suportată din bugetul de stat (BS) s-a ridicat la 552.024.564 lei.

La nivelul anului 2016 a existat un deficit de 15,7 miliarde de lei, aferent bugetului de asigurări sociale de stat, potrivit datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, iar subvenţia de la bugetul de stat a fost exact de aceeaşi sumă.

Potrivit Ministerului Muncii, la nivelul lunii iunie 2017 (ultima lună cu date centralizate), în sistemul public de pensii existau 5.050.049 pensionari pentru care a fost achitată suma de 4.740.812.895 lei, adică aproximativ 1 miliard de euro (în temeiul Legii nr.263/2010).

Tot la nivelul lunii iunie 2017, existau în plată 8.615 de beneficiari care aveau pensii de serviciu, dintre care:

- Corpul diplomatic şi consular al României: 835 de beneficiari, 1.625.745 lei - cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.881.579 lei - cotă suportată din Bugetul de stat;

- funcţionari publici parlamentari: 691 de beneficiari, 1.195.032 lei - cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 1.176.538 lei - cotă suportată din Bugetul de stat;

- personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România: 1.440 de beneficiari, 3.965.358 lei - cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 11.677.247 lei - cotă suportată din Bugetul de stat;

- procurori şi judecători: 3.354 de beneficiari, 3.646.419 lei - cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 32.540.910 lei - cotă suportată din Bugetul de stat;

- personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor: 1.725 de beneficiari, 2.504.954 lei - cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 3.765.063 lei - cotă suportată din Bugetul de stat;

- pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curţii de Conturi: 570 de beneficiari, 1.604.134 lei - cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.689.345 lei - cotă suportată din Bugetul de stat.

"Reamintim că plata pensiilor de serviciu se realizează atât din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), cât şi din Bugetul de Stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă din sistemul public de pensii (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, iar diferenţa dintre pensia de serviciu şi pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de Stat", se mai menţionează în răspunsul primit de către redacţia Ziarului BURSA de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Răspunsul primit de la Ministerul Muncii mai arată: "Începând cu 01.01.2016 a intrat în vigoare LEGEA nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat care este aplicată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, de cea a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de aceea a Serviciului Român de Informaţii. (...) În ceea ce priveşte pensiile speciale ale parlamentarilor, acestea sunt plătite din bugetul Parlamentului".

Totodată, mai menţionăm că, potrivit Ministerului Muncii, informaţiile furnizate, zilele trecute, redacţiei noastre, sunt cele care sunt gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

De asemenea, conform datelor existente, în 2017, bugetul estimat pentru totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale se ridică la 56,8 miliarde de lei, în timp ce bugetul estimat pentru anul viitor este de 62,6 miliarde de lei, necesarul suplimentar anul viitor, conform legislaţiei actuale fiind de 5,7 miliarde de lei.

• Ministrul Finanţelor: "Anul acesta, deficitul la Fondul de Pensii este de de 14,1 miliarde de lei"

Anul acesta, deficitul la Fondul de pensii se ridică la suma de 14,1 miliarde de lei, şi ar ajunge la 17,2 miliarde lei, anul viitor, dacă nu se indexează pensiile cu inflaţia, a declarat, recent, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, într-o emisiune televizată.

Domnia sa a afirmat: "În 2016 deficitul pe fondul de pensii a fost de 15,6 miliarde lei. În afara banilor care se cotizau la Fondul de pensii, mai veneau de la buget, în plus, 15,6 miliarde lei. În 2017, suma este de 14,1 miliarde lei. În 2018 ca estimare se ajungea la 17,2 miliarde, din cauza majorărilor salariale, care determinau, automat, şi o creştere a pensiei. Nemaifiind contributivitate, trebuiau să vină bani de la buget, suplimentar, pe fondul de echilibrare. Practic, în permanenţă, ceilalţi români prin impozite şi taxe trebuiau să contribuie la aceste pensii".

• Ministrul Apărării: "Unii dintre cei care s-au pensionat s-au grăbit"

Ministrul Apărării Naţionale Adrian Ţuţuianu a afirmat, recent, potrivit Agerpres, că pensiile militare nu vor scădea şi nici vârsta de pensionare nu se va modifica.

Domnia sa a declarat: "Vreau să fac nişte lămuriri. În primul rând, nu vor scădea pensiile. În al doilea rând, vârsta de pensionare nu se modifică. De asemenea, vreau să precizez că ordonanţa care va fi prezentată astăzi în şedinţa de Guvern este realizată de Ministerul Muncii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne. (...) Suntem în situaţia în care unele pensii sunt mai mari decât salariile. La un moment dat, bugetul ţării nu va putea suporta o astfel de aşezare, prin urmare încercăm să evităm acest lucru".

Domnul Adrian Ţuţuianu a mai precizat că MApN este pregătit pentru "reaşezarea sistemului organizaţional" în cazul în care acesta ar fi afectat de "potenţiale ieşiri din sistem", menţionând însă că, odată ce Legea salarizării unitare îşi va produce efectele, salariile în sistemul de apărare vor creşte, prin urmare nu vor exista plecări din sistem.

Potrivit News.ro, ministrul Apărării nu vede motive pentru care plecările din sistem ar trebui să continue, precizând că unii dintre cei care s-au pensionat "s-au grăbit" fără să facă o analiză pe termen lung.

• Specialiştii şi analiştii economici susţin că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, fiind nejustificat şi inechitabil

Domnul Aurelian Dochia, analist economic, ne declara zilele trecute că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, făcut cu legea în mână.

Totodată, atât domnia sa, cât şi domnii Florin Cîţu şi Cristian Pârvan sunt de părere că acest sistem este unul nejustificat, inechitabil şi defavorizant, care produce dezechilibre la nivel general.

Domnul Florin Cîţu, senator PNL şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Buget şi Finanţe, susţine că deficitul la bugetul de stat este uriaş şi că actuala conducere "aruncă ţara în aer", fiind total iresponsabilă.

De asemenea, domnul Cristian Pârvan susţine că acest sistem (n.r. al pensiilor speciale) nu ar trebui să existe şi că "s-a ajuns la nişte sume care nu au nicio legătură cu România", iar toate aceste distorsiuni trebuie neapărat corectate.