ANUL TRECUT Companiile din sectorul tutunului au virat 4 miliarde euro la buget, echivalentul a circa 1,7% din PIB

Companiile din industria tutunului nu cer de la stat decât predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă, subliniază Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria. În cadrul conferinţei "Bugetul şi Fiscalitatea 2023. Provocările fiscale - la ce să se aştepte economia?", Gilda Lazăr a declarat: "Totul creşte: deficitul, datoria externă, inflaţia, costurile materiilor prime, ale energiei, costurile de producţie şi de finanţare. Din tot acest pozitivism, nu poate rezulta decât recesiune. Se spune că în viaţă, avem două certitudini: moartea şi taxele. Iar industria tutunului e o mare plătitoare de taxe. Anul trecut companiile din sector au virat circa 4 miliarde de euro la buget, raportat la cele 6 miliarde pe care le aşteptăm la anul din PNRR, ca sa avem un termen de comparaţie. Suma echivalează cu circa 1,7% din PIB. Veniturile din accizele la tutun reprezintă 45,5% din veniturile bugetare provenite din accize. De la un an la altul, am plătit mai mult, în 2021 cu 13% mai mult ca în 2020. Noi nu cerem nimic de la stat, doar predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă. Iar predictibilitatea e o necesitate înţeleasă şi de actualul Guvern".

Reprezentantul JTI a adăugat: "Este nevoie să vezi în viitor, să previzionezi veniturile. Şi statul are nevoie de prognoze realiste. Dar adesea intervine factorul politic şi, dintr-o dată, nimic nu mai e valabil, pentru că apare o ordonanţă de urgenţă care dă totul peste cap", a adăugat directorul JTI, care a oferit şi exemple concrete ale influenţei negative a instabilităţii: "În 2009-2010 acciza la ţigarete a crescut cu 50% în mai puţin de un an, ceea ce a dus contrabanda la peste 36% şi pierderile la buget la un miliard de euro. În 2012, un artificiu fiscal, prin care Ministerul Finanţelor de atunci a schimbat artificial cursul de schimb la care se calcula acciza, a dus din nou la scăderi ale veniturilor bugetare. În 2016, când s-a întârziat voit transpunerea Directivei tutunului din cauza unor «specialişti» ai Ministerului Sănătăţii care luptau cu industria, nu cu fumatul, am fost obligaţi să punem pe piaţă produse care, ulterior, a trebuit să fie retrase. Dacă nu le-am fi pus pe piaţă, toţi consumatorii s-ar fi orientat către contrabandă. Situaţia a fost resimţită de buget, dat fiind că, pentru produsele retrase de pe piaţă ca efect al legii întârziate, statul a trebuit să returneze accizele plătite în avans".

Un exemplu recent al efectelor instabilităţii legislative este fluctuaţia veniturilor bugetare provenite din accize în primele luni ale acestui an faţă de anul trecut. Cauza este întârzierea transpunerii Directivei plasticului de unică folosinţă, care avea ca termen fix de implementare iulie 2021, dar Bruxelles-ul a întârziat cu reglementările tehnice despre tipărirea unor simboluri grafice pe pachete, iar ordonanţa de transpunere a fost adoptată la o lună după, abia în august, explică sursa citată, adăugând că această incertitudine a obligat producătorii să asigure în avans stocuri mai mari pe piaţă. "Nici în momentul de faţă nu ştim cum se va aplica Responsabilitatea Extinsă a Producătorului în privinţa chiştoacelor. Care este schema de colectare, cât, unde şi cum vom plăti începând cu 5 ianuarie, data de implementare ?".

Din anul 2020, datorită scăderii contrabandei la un minim istoric, de sub 10% (în iulie, 6,1%), precum şi a unei politici fiscale predictibile şi a unui cadru de reglementare fără schimbări radicale, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil. În 2020, România a devenit al doilea producător european de ţigarete, după Polonia şi la egalitate cu Germania.

Potrivit unui studiu KPMG, în 2021 contrabanda se ridica la peste 29% în Franţa, în Marea Britanie la 18%, Irlanda - 17%. Un nivel mai mic al pieţei negre decât cel din România se înregistrează în Germania (2%) şi Bulgaria (3%). "După cum se vede, în ţări ca Franţa sau Marea Britanie şi Irlanda, cu fiscalitate ridicată şi unde sunt aplicate cele mai radicale măsuri anti-tutun - uniformizarea ambalajelor şi interzicerea mărcilor-, sunt înregistrate şi cele mai ridicate niveluri ale contrabandei", a explicat Gilda Lazăr.

Reprezentantul JTI a adăugat că, datorită calendarelor de majorare a accizelor pe cinci ani adoptate recent, este de aşteptat ca sumele virate la buget de companiile de tutun în 2022 şi în anii următori să fie în continuare în creştere. Ea a salutat faptul că acestea vor constitui baza poziţiei de ţară a României în negocierile de la Bruxelles pe marginea viitoarei Directive privind taxarea tutunului. Totul, însă, pe un fundal incert: "Avem nevoie de reducerea deficitului şi de reducerea pomenilor acordate diverselor categorii. La anul vom avea un nou guvern, în zece ani am avut 11. Vor fi, probabil, alţi interlocutori pentru dialog. Coaliţia a promis că nu va creşte taxele. Dar avem nevoie de venituri suplimentare şi atunci de unde le luăm"?

JTI este una dintre primele multinaţionale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 de milioane de euro pe piaţa locală şi, recent, a anunţat o investiţie de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităţilor de producţie ale fabricii din Bucureşti. În momentul de faţă, aproximativ 75% din producţia JTI Manufacturing este exportată în circa 50 ţări.

JTI are peste 1.200 de angajaţi în sediul din Bucureşti, în fabrică şi în birourile de vânzări din toată ţara.