ARCwaste Collection a colectat şi tratat peste 10.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) în 2023, atingându-şi ţinta de colectare prevăzută de legislaţie, se arată într-un comunicat al companiei.
Potrivit sursei, "Am reuşit să ne atingem ţinta de colectare pentru al 2-lea an consecutiv, chiar dacă colectarea DEEE a fost şi rămâne dificil de realizat, în principal din cauza lipsei unei infrastructuri municipale de colectare. Pentru a optimiza rentabilitatea şi eficienţa operaţională a companiei în contextul economic actual, ne-am propus stabilirea de relaţii pe termen mediu şi lung cu operatorii de colectare şi tratare, pe care îi incurajăm să implementeze standardele europene specifice", spune Cătălin Gurău, Director General, ARCwaste Collection.
ARCwaste Collection a preluat responsabilitatea a doi producători de deşeuri de echipamente electrice şi electronice - Arctic şi Token Payment Services SRL. La nivel operaţional, compania are o echipă de 7 angajaţi permanenţi şi colaborează cu 10 operatori de colectare şi tratare din România. Pentru 2024, compania şi-a propus o creştere semnificativă a cantităţii colectate de DEEE şi consolidarea relaţiilor cu operatorii parteneri, transmite sursa.
Deşi nu se prefigurează schimbări majore pe termen scurt pe zona de tratare a deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) în România, pe termen mediu şi lung, se conturează dezvoltarea infrastructurii municipale de colectare, în mod special a centrelor de aport voluntar. Comparativ, în alte state europene infrastructura municipală este funcţională şi asigură, în medie, colectarea a cel puţin 50% din cantitatea totală de DEEE destinate tratării şi reciclării - de ex. în ţări precum Belgia, Germania sau Franţa. Aici preocupările sunt legate mai mult de îmbunătăţirea performanţei de colectare a anumitor categorii de echipamente, în special cele de mici dimensiuni (periuţe de dinţi, ţigări electronice etc.), de îmbunătăţire a proceselor de tratare/reciclare pentru recuperarea materiilor prime critice care se găsesc în cantităţi mici şi care, prin utilizarea tehnologiilor din prezent, nu sunt recuperate pentru reciclare ci se pierd ca impurităţi, se mai arată în comunicat.
În România, principalul neajuns este legat de colectare, deoarece construcţia infrastructurii municipale de colectare este încă în faza de început, estimându-se că asigură sub 5% din cantitatea de DEEE-uri destinate tratării şi reciclării. Pe piaţa românească, rolul sistemelor municipale de colectare este suplinit parţial de operatori privaţi, care se află în competiţie cu colectorii de deşeuri metalice, în special în ceea ce priveşte colectarea DEEE de la echipamentele mari, potrivit companiei.
Acest lucru, alături de un sistem de penalităţi unic în Uniunea Europeană, conduce la costuri de 2-3 ori mai mari pentru colectarea DEEE în România, decât în vechile state membre (Franţa, Italia, Spania, Olanda), deoarece se operează într-o piaţă în care cererea este mult mai mare decât oferta, iar oferta nu poate creşte semnificativ, fiind limitată de cantitatea de echipamente scoase din uz de consumatorii casnici (gospodării) şi companii precum şi de faptul că o parte importantă din această cantitate, estimată la 30.000 - 40.000 de tone/an, este colectată şi tratată neconform, netrasabil, ca fier vechi şi nu se regaseşte în raportările oficiale, relatează sursa.
Cu toate acestea, în a doua parte a anului trecut s-a putut observa o reducere a presiunii speculative de creştere a tarifelor de colectare. Acest lucru a coincis cu reducerea valorii penalităţii pentru neîndeplinirea ţintei de la 4 lei/kg la 2 lei/kg, adaugă sursa citată.
O altă măsură în curs de implementare în România prin care se preconizează creşterea eficienţei colectării este asigurarea trasabilităţii deşeurilor, în special a celor ce provin din gospodării, fiind în curs de implementare modulul pentru DEEE al Sistemului Informatic de Asigurare a Trasabilităţii Deşeurilor (SIATD) al Administraţiei Fondului pentru Mediu, potrivit companiei.
Conform studiilor globale, 62 de milioane de tone (Mt) de deşeuri electronice (o medie de 7,8 kg pe cap de locuitor pe an) au fost generate în întreaga lume în 2022, în creştere cu 82% faţă de 2010, şi cu o estimare de creştere de 32% (aprox. 82 milioane de tone) pentru 2030, se mai arată în comunicat. Deşeurile electronice generate în 2022 au conţinut 31 milioane tone de metale, 17 milioane tone de materiale plastice şi 14 milioane tone de alte materiale (minerale, sticlă, materiale compozite etc.)