ARETEX: România reutilizează şi reciclează până în 10% din deşeurile textile

În România se aruncă, anual, circa 160.000 tone de deşeuri textile, potrivit informaţiilor Asociaţiei Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX), organizaţie care numără 10 membri activi în industria locală de reciclare şi reutilizare textile, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 milioane euro. Conform acesteia, din totalul deşeurilor textile generate, reciclabil ar fi în jur de 6-10%, în condiţiile legislative şi de piaţă existente, iar procentul ar putea să crească la 25%, cu o colectare selectivă dezvoltată, respectiv o industrie de reutilizare şi reciclare cu capacităţi mari de sortare pe compoziţie şi calitate, sprijinită de o structură de Responsabilitate Extinsă a Producătorului şi în industria de textile, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit ARETEX, în prezent, majoritatea cantităţii de deşeu textil merge la groapa de gunoi, respectiv ia drumul valorificării energetice. Pe de altă parte, România reutilizează aproximativ 8-10% din potenţialul reutilizabil, respectiv 2-4% în cazul reciclării.

"Din volumul actual colectat separat cu scopul reutilizării, reutilizabil este aproximativ 30-35%. Însă colectarea separată este relativ mică, o estimăm la 6.000-9.000 tone pe an. Rata actuală de colectare în România este de 0,5-0,7 kg de persoană, pe an, în timp ce în ţările vestice colectarea este între 6-14 kg de persoană pe an. În cazul vecinilor noştri, de exemplu, în Ungaria, aproximativ 10.000 tone de îmbrăcăminte uzată este colectată anual, echivalentul a 0,8-1,2 kg pe persoană. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă acesta este reutilizarea", explică Zoltan Gündisch, Preşedinte ARETEX şi Director General Mendola Group, din care face parte reciclatorul de textile Roseco.

Potrivit acestuia, reutilizarea este cea mai puţin impactantă opţiune de gestionare pentru toate fracţiile de deşeuri investigate şi depozitarea la gropile de gunoi este asociată cu cel mai mare impact negativ asupra mediului. Practic, reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului decât producţia de haine noi, se menţionează în comunicat.

România are maxim 20 de companii active în domeniul sortării şi pregătirii pentru reutilizare şi reciclare

Conform datelor ARETEX, în România activează în jur de 20 de companii din domeniul sortării şi pregătirii textilelor pentru reutilizare şi reciclare, număr care exclude business-urile de retail care comercializează îmbrăcăminte pregătită deja pentru reutilizare. Dintre acestea, 10 sunt membre ARETEX şi cumulează o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.

Toate aceste 20 de companii acoperă în prezent în jur de 20% din totalul necesar de colectare în vederea reutilizării şi reciclării textilelor din ţara noastră.

"Deşi România are suficiente centre cu scop de reutilizare, capacitatea lor trebuie mărită în viitor. Problema principală a industriei de reciclare este reprezentată de dificultatea de a avea deşeul textil sortat pe compoziţie şi tip de ţesătură. Există o nevoie stringentă de a investi în infrastructura de containere de colectare, care necesită circa 15.000 de unităţi pentru a face performanţă, dar şi în tehnologii de sortare şi reciclare avansate", explică Zoltan Gündisch, se precizează în comunicat.

Potrivit preşedintelui ARETEX, investiţiile pot ajunge de la 2 la 4 milioane de euro pentru o tehnologie de reciclare mecanică, în timp ce pentru cea destinată reciclării chimice, investiţiile sunt considerabil mai mari.

Măsuri şi soluţii pentru ianuarie 2025, când colectarea selectivă pentru deşeuri textile devine obligatorie

De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor va deveni obligatorie la nivelul UE, inclusiv în România, iniţiativa urmând să impacteze direct sectorul colectării separate, sortării, reutilizării şi reciclării textilelor, în conformitate cu Strategia UE pentru textile durabile şi circulare.

Potrivit ARETEX, o legislaţie centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) este obligatorie şi în domeniul textil din România, pentru a se pune în mişcare o colectare selectivă conform directivelor europene, care să aducă beneficii cuantificabile pentru reciclatori şi sortatori, având în vedere că în prezent calitatea colectării din România lasă mult de dorit.

În acelaşi timp, spun specialiştii ARETEX, trebuie clarificate normele de calitate privind un proces de sortare cu scop de pregătire pentru reutilizare corect, într-o uzină de sortare din România, conform cu legislaţia.

"Interpretarea cuvântului curăţare, cerut de legislaţie în acest moment, este în multe cazuri interpretat ca presupunând o spălare a întregii cantităţi sortate, ceea ce generează costuri adiţionale ce frânează atingerea unui procent ridicat de reutilizare, şi nu este solicitat în nicio altă ţară europeană de către autorităţi", subliniază Zoltan Gündisch.

În schimb, adaugă acesta, pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor este necesară susţinerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanţare a investiţiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare şi reciclare, dar şi în tehnologii de reciclare şi, nu în ultimul rând, definirea şi asumarea Responsabilităţii Extinse a Producătorului (REP) şi pentru textile, precum şi includerea în REP a criteriului ca orice produs textil nou să includă un procent definit de fibra reciclată în compoziţie.