ARHITECTUL ŞERBAN ANTONIU: "Evoluţia arhitecturală a Capitalei este negativă, în ansamblu"

Bucureştiul se dezvoltă, din punct de vedere imobiliar, clădirile cu regim de înălţime ridicat fiind văzute ca o soluţie pentru evoluţia acestui sector.

Ideea de clădiri înalte construite în zone istorice nu este rea, consideră arhitectul Şerban Antoniu, opinând, însă, că implementarea acestei practici necesită o atenţie deosebită, o evaluare pluridisciplinară a impactului ei şi măsuri concrete de adaptare la context.

Specialiştii blameză lipsa unei viziuni unitare asupra Capitalei, în contextul evoluţiei negative din punct de vedere arhitectural.

Arhitectul Şerban Antoniu ne-a precizat: "Există multe exemple de intervenţii şi clădiri noi cu valoare arhitecturală notabilă, însă evoluţia Capitalei, în ansamblu, este una negativă, din cauza haosului legislativ, lipsei controlului real al statului în domeniul construcţiilor şi lipsei unei viziuni unitare asupra imaginii oraşului, direcţiilor de dezvoltare şi protecţiei fondului construit".

La rândul său, arhitectul Sergiu Petrea ne-a declarat: "Eu cred că oraşul, care este un organism viu, nu poate fi reglementat prin nişte regulamente urbane stricte, care sunt făcute, de obicei, la modul teroretic şi abstract. Nu cred că o zonă istorică constituie un impediment pentru a construi înalt. La nivel european, există oraşe care şi-au păstrat foarte strict zona istorică şi nu au avut intervenţii de înălţime mare, cum este oraşul Munchen, dar există şi oraşe care au avut astfel de intervenţii, cum este Londra. Trebuie discutat şi de modul în care o construcţie nouă, înaltă, nu este afectată de infrastructura existentă. Practic, noi trăim sufocaţi în trafic pentru că există foarte multe inserţii noi în zone în care infrastructura era limitată deja. Spre exemplu, pe o stradă cu două benzi, dintre care pe una se parchează, este foarte greu să faci un acces către o clădire de birouri care poate să aibă subsolul foarte bine gândit ca locuri de parcare. Din comoditate, nu vor fi întotdeauna folosite acele locuri de parcare, iar la momentul venirii sau plecării persoanelor care lucrează în acea clădire vor fi create ambuteiaje. Legat de evoluţia Capitalei din punct de vedere arhitectural, sunt atât puncte pozitive, cât şi puncte negative. Nu există doar bine sau rău. Sunt aspecte pozitive legate de faptul că, totuşi, calitatea construcţiilor a început să fie mai mare şi să avem imobile reprezentative pentru o Capitală. Aspectele negative sunt legate de faptul că asistăm la o dezvoltare necontrolată şi, din diverse motive, legale sau nu, avem construcţii ce constituie exemple nu tocmai fericite".

Comparativ cu alte capitale, Municipiul Bucureşti mai are mult de recuperat, spun specialiştii.

În opinia domnului Sergiu Petrea, "faţă de capitalele din vest, Bucureştiul este un oraş care mai are multe de recuperat pentru a se putea poziţiona în rândul lor". Domnia sa adaugă: "Aici sunt foarte multe aspecte care trebuie luate în considerare, pentru că nu doar calitatea arhitecturii contează, ci mai degrabă ansamblul mediului construit".

Şi Şerban Antoniu susţine că "Bucureştiul arată mult mai rău decât alte capitale europene, dar nu neapărat din punct de vedere arhitectural". În opinia sa, "ceea ce îl face să arate aşa rău este modul haotic în care se construieşte, se circulă şi se parchează".

Pentru o mai bună funcţionare a sistemului arhitectural din Capitală, statul ar trebui să fie proactiv, să stabilească reguli în concordanţă cu nevoile reale ale cetăţenilor oraşului şi, în mod obligatoriu, să se implice mai mult în controlul şi aplicarea legii, ne-au spus sursele citate.

• Şerban Antoniu: "Abandonul fondului construit istoric este o crimă"

Abandonul fondului construit istoric este o crimă şi, totodată, o consecinţă a cadrului legislativ deficitar, a lipsei resurselor pentru controlul şi protejarea fondului construit, în opinia domnului Şerban Antoniu.

Arhitectul Sergiu Petrea ne-a precizat: "Abandonul clădirilor istorice nu este cea mai fericită decizie, dar, dacă te afli în imposibilitate financiară, nu ai ce să faci, iar băncile nu acordă credite pentru clădirile care au probleme. Mecanismul financiar este cel ce blochează investiţia şi favorizează abandonul acestui tip de imobile".

Specialiştii citaţi ne-au declarat că nu sunt de acord cu demolările clădirilor de patrimoniu, precizând: "Cei care abandonează sau distrug astfel de clădiri ar trebui să fie traşi la răspundere".

Arhitecţii evidenţiază şi faptul că există situaţii în care unele imobile au fost "desfigurate" prin reabilitarea lor, din cauză că "foarte multe persoane ajung să fie specilişti avizaţi, dar cu rezultate ce nu sunt pe măsura aşteptărilor".

În acelaşi timp, impactul pe care îl are gradul de seismicitate al ţării noastre în construirea clădirilor este foarte important. Intervenţiile care sunt cauzate de nevoia urgentă de a pune în siguranţă unele imobile vechi nu sunt foarte bine analizate din punctul de vedere al tuturor criteriilor de luat în seamă, contând doar siguranţa şi stabilitatea, drept pentru care clădirile ajung să fie "mutilate într-un mod regretabil", ne-au spus arhitecţii citaţi.

Sergiu Petrea ne-a explicat: "Sunt mult mai multe aspecte care trebuie respectate atunci când intervii pe un monument. Un element important este riscul de incendiu. La o clădire monument, măsurile pe care le iei din punct de vedere al siguranţei la incendiu sunt cu titlu de recomandare şi cu un grad mare de lejeritate. Majoritatea spaţiilor în care avem activităţi publice în mediu închis sunt situate în clădiri istorice, unde se pot întâmpla oricând multe accidente. Ceea ce s-a întâmplat în clubul Colectiv anul trecut se poate întâmpla în oricare altă astfel de clădire. Ar fi o desfigurare să pui o reţea de «sprinklere» (n.r. dispozitiv de distribuţie şi împrăştiere a apei utilizată în instalaţiile automate de stingere a incendiilor) pe tavanul de lemn al Castelului Peleş, dar, la un moment dat, va exista şi această nevoie".

Specialiştii concluzionează că siguranţa utilizatorului trebuie pusă pe primul plan, când vorbim de restaurarea unei clădiri istorice.