Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) atrage atenţia asupra necesităţii continuării reformelor din domeniul sănătăţii discutate pe parcursul acestui an cu reprezentanţii autorităţilor din domeniu, arată un comunicat de presă trimis redacţiei.
În opinia ARPIM, "doar aşa este posibilă implementarea unor soluţii constructive" care să răspundă nevoilor sistemului de sănătate şi ale pacienţilor români, în condiţiile schimbărilor de la nivelul conducerii Ministerului Sănătăţii.
"Îl felicităm pe domnul conf. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu pentru numirea sa în funcţia de ministru al Sănătăţii şi îi dorim succes în îndeplinirea noilor sale responsabilităţi. Îl asigurăm de toată susţinerea companiilor membre ARPIM, dat fiind faptul că avem un obiectiv comun: viaţa pacienţilor români. Este unul dintre cele mai importante portofolii ale Guvernului, în primul rând prin prisma faptului că deciziile luate pot influenţa direct şi imediat sănătatea românilor. Ne exprimăm disponibilitatea continuării dialogului cu conducerea Ministerului Sănătăţii pentru a găsi soluţii acceptabile şi echitabile pentru toate părţile implicate astfel încât accesul pacienţilor români la cele mai noi şi eficiente tratamente să fie posibil", a declarat Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Totodată, membrii ARPIM atrag atenţia asupra necesităţii schimbării actualei metodologii a preţurilor cu un nou mecanism de calcul.
"Propunerea ARPIM în acest sens vizează media ţărilor cu cele mai mici cinci preţuri din coşul de referinţă precum şi calcularea preţului în lei prin utilizarea unui curs de schimb mediu realizat. Un alt aspect asupra căruia membrii ARPIM atrag atenţia se referă la art. 81 din Ordinul MS nr. 703/ 2015 prin care ar urma ca preţul medicamentelor inovatoare să fie stabilit în funcţie de preţul de referinţă al medicamentelor generice echivalente", mai arată comunicatul.
Potrivit preşedintelui ARPIM, în contextul în care în România se aplică deja regula preţului minim european al medicamentelor de uz uman, stabilirea unui nou nivel minim care devine preţ de referinţă pentru alte state membre "expune pacienţii români la riscuri foarte mari".
"Disponibilitatea terapiilor inovatoare pe piaţa locală poate fi afectată şi poate duce chiar la dispariţia anumitor medicamente prin încurajarea comerţului paralel", a susţinut Gălăşeanu.
Nu în ultimul rând, ARPIM consideră necesară instituirea unui cadru legislativ previzibil şi echitabil, care să garanteze continuitatea actualizării listei de medicamente compensate, respectiv accesul la inovaţie al pacienţilor români.
"Medicamentele noi salvează vieţi: pot prelungi viaţa unor pacienţi, pot îmbunătăţi calitatea vieţii acestora şi pot contribui la creşterea speranţei de viaţă. Anul trecut au fost introduse aproximativ 40 de terapii de ultimă generaţie pe lista de medicamente compensate, dar de unele dintre acestea pacienţii nu beneficiază nici în prezent, întrucât nu au fost definitivate protocoalele terapeutice. Peste 100 de medicamente se află încă în aşteptare de la cea mai recentă actualizare din luna octombrie a acestui an când au fost introduse 13 noi terapii", a afirmat preşedintele ARPIM.
Membrii ARPIM au reiterat principiul sustenabilităţii privind taxa clawback, precum şi importanţa transparentizării mecanismului de calcul a acesteia.
"Prin plata acestei taxe, companiile membre ARPIM au preluat de la stat o parte din responsabilitatea asigurării tratamentelor pentru pacienţi. Companiile farmaceutice ajungând să trateze chiar şi 3 din 10 pacienţi români", a mai declarat Călin Gălăşeanu.