ASOCIAŢIA BIJUTIERILOR DIN ROMÂNIA: "Piaţa neagră a aurului a scăzut considerabil în ultimii ani"

Piaţa neagră a aurului din ţara noastră a scăzut considerabil în ultimii ani, conform domnului Mihail Pacioianu, preşedintele Asociaţiei Bijutierilor din România, care susţine că, în prezent, acest segment de piaţă se ridică la aproximativ 50% din total.

Domnia sa subliniază că, deşi a scăzut nivelul atins de piaţa neagră a aurului, "totuşi acesta este, în continuare, foarte ridicat".

Conform presei, în urmă cu câţiva ani, circa 80% din piaţa bijuteriilor din ţara noastră era subterană, nefiscalizată, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România, Karl Heinz, spunând, atunci, că evaziunea fiscală din domeniu era estimată la 300 de milioane de euro pe an.

Mihail Pacioianu a declarat recent, pentru ziarul BURSA, că autorităţile iau măsuri pentru stoparea comerţului cu bijuterii nefiscalizate, ceea ce a dus la scăderea acestei pieţe cu aproximativ 30 de procente faţă de acum cinci-şapte ani.

"Cele mai multe produse nefiscalizate provin din Orient, Thailanda şi Turcia, unde se găsesc în bazar. Sunt aduse în ţară de persoane neautorizate, pentru a fi vândute, mai apoi, la serviciu, printre rude, prieteni şi apropiaţi sau chiar în instituţiile statului", spune Mihail Pacioianu, adăugând: românii cumpără des bijuterii de pe piaţa neagră deoarece li se oferă facilităţi pe care nu le găsesc în magazinele de profil (plata în rate, preţuri mici - sau mai mici decât în magazine etc.), aurul fiind cel mai vândut metal preţios, atât în magazinele de bijuterii, cât şi pe piaţa neagră. Aurul nefiscalizat nu este, însă, de aceeaşi calitate cu cel din magazine, fiind, de cele mai multe ori, de o calitate îndoielnică, conform domnului Pacioianu.

Reprezentantul Asociaţiei Bijutierilor din România ne-a mai declarat că pietrele preţioase naturale sunt montate de cele mai multe ori pe bijuteriile din aur, întrucât acesta este cel mai cerut şi comercializat metal preţios. Totodată, pietrele preţioase naturale, cu valori ridicate, se mai folosesc la confecţionarea bijuteriilor din platină, afirmă domnul Pacioianu, adăugând că nu se recomandă folosirea pietrelor preţioase naturale la bijuteriile de argint, ci a cristalelor Swarowsky sau a pietrelor care nu sunt veritabile, deoarece argintul nu reprezintă o investiţie, fiind folosit mai mult pentru cadouri.

Domnul Pacioianu a amintit că pe piaţa aurului nu se mai plătesc accize în prezent, acestea fiind eliminate în urmă cu câţiva ani. Aurul a fost singurul metal preţios pentru care se plăteau accize.

Pe de altă parte, Mihail Pacioianu a menţionat că, în vederea unei reglementări cât mai stricte a pieţei bijuteriilor din România, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) se ocupă, prin Laboratorul de metale şi pietre preţioase, de verificarea autenticităţii bijuteriilor din metale preţioase.

Recent, domnul Paul Anghel, directorul general al Direcţiei de Control din cadrul ANPC, afirma că bijuteriile, care nu au marcă de conformitate, provin de pe piaţa neagră şi alimentează, aşadar, evaziunea fiscală. "La un moment dat trebuie gândită o variantă pentru eradicarea evaziunii. Era un ordin privind marcarea metalului preţios şi semipreţios în România, şi a rămas de-o parte", spunea domnul Anghel.

Ţara noastră este una dintre primele cinci ţări care au aderat la Procesul Kimberly care cuprinde 55 de state membre. Procesul Kimberly presupune ca diamantele brute să prezinte documente privind originea acestora.

Cotaţia aurului şi a metalelor preţioase a crescut şi se anticipează o creştere, în continuare, anul acesta, după cum afirmă Mihail Pacioianu, care aminteşte că aurul este văzut ca o alternativă de investiţie, fiind considerat un plasament sigur.