Posibilitatea alegerii unei perioade de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării ca bază de calcul pentru pensiile magistraţilor este o "măsură arbitrară care nu va conduce la o performanţă crescută în sistemul judiciar şi nu are niciun fundament logic, etic sau bugetar", acuză o asociaţie a procurorilor, AMASP, într-un mesaj postat astăzi pe Facebook, conform G4media.ro.
Potrivit asociaţiei, mai multe prevederi din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ridică "discuţii privind constituţionalitate, legalitatea şi echitatea actului normativ".
Care sunt prevederile criticate de asociaţia procurorilor:
-modificarea art 211 în sensul introducerii unui nou alineat care permite preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorilor şefi PICCJ, DNA şi DIICOT şi membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii să se pensioneze după expirarea unui mandat întreg, nu are nicio justificare obiectivă şi în realitate permite încetarea activităţii de magistrat după circa 15 ani, moment în care se consideră că magistraţii sunt încă în punctul maxim de performanţă.
-posibilitatea alegerii perioadei de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării ca bază de calcul este o măsură arbitrară care nu va conduce la o performanţă crescută în sistemul judiciar şi nu are niciun fundament logic, etic sau bugetar.
în cuprinsul art III din lege se prevede recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată doar pentru magistraţi, de unde deducem că pentru membrii Curţii Constituţionale şi pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor o astfel de recalculare nu va exista evitând astfel diminuarea cuantumului pensiei. Având în vedere că acest aspect a fost introdus după momentul iniţial de trimitere al legii spre avizare, fiind necesară retrimiterea propunerii de act normativ la data de 21.12.2022, indică faptul că nu este o eroare de redactare ci o diferenţiere intenţionată.
- multe dispoziţii şi sintagme din proiectul acestui act normativ sunt lipsite de rigoare juridică şi neclare, aspecte ce vor conduce la interpretări diferite, o serie nesfârşită de litigii şi cel mai probabil la crearea unor situaţii inechitabile şi oneroase bugetar, printre astfel de inadvertenţe putând fi menţionată neclarificarea situaţiei celor 2 ani în care magistratul a fost auditor de justiţie sau întregul art II unde se utilizează verbe de opţiune şi perioade maxime fără indicarea condiţiilor de aplicare.
În aceste condiţii, AMASP cere "instituţiilor abilitate reevaluarea acestor dispoziţii în vederea remedierii deficienţelor indicate anterior".