AURA RĂDUCU (MFE):  "Impactul fondurilor europene în PIB a fost de 10,6%, în perioada 2012 - 2015"

Impactul fondurilor europene în economia românească a fost unul pozitiv, atât în ceea ce priveşte evoluţia produsului intern brut (PIB) şi a investiţiilor, cât şi a numărului de locuri de muncă, a consumului privat şi a salariului mediu, a declarat ieri ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, citând o analiză realizată de Comisia Naţională de Prognoză.

Domnia sa a spus: "Impactul fondurilor UE în dezvoltarea economiei a fost pozitiv. Mă refer la evoluţia PIB, a investiţiilor, a numărului de locuri de muncă, a consumului privat şi a salariului mediu. În toate aceste domenii, în perioada 2012 - 2015, fondurile europene au avut un impact pozitiv. În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut, fondurile europene au contribuit cu 10,6%, iar la creşterea investiţiilor în ţară au avut o contribuţie de 25,6%. În acelaşi timp, rata şomajului a scăzut cu 3,1% datorită fondurilor europene, iar la crearea de locuri de muncă finanţările UE au avut un aport de 3,8%. Creşterea consumului privat pe baza fondurilor UE a fost de 19%, iar creşterea salarială de 25,4%".

Pentru proiectele cu fonduri europene care, din varii motive, nu vor fi finalizate la timp, ministrul Fondurilor Europene a reamintit că Guvernul a adoptat recent o Ordonanţă prin care oferă finanţare pentru proiectele cu valori de până la cinci milioane de euro, prin acordarea de împrumuturi din Trezorerie.

Potrivit Ordonanţei, unităţile administrativ-teritoriale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară pot solicita în cursul anului 2016 contractarea de împrumuturi de la Trezorerie, din venituri din privatizare, în limita sumei de 400 de milioane de lei pentru finalizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile. Împrumuturile se acordă pentru finalizarea proiectelor cu valoare individuală de maximum 5 milioane euro, finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Programul Operaţional sectorial Mediu 2007-2013, în vederea îndeplinirii integrale a obiectivelor şi indicatorilor, şi pentru care au fost încheiate acte adiţionale cu termen de finalizare până la 30 iunie 2016.

Măsurile au fost luate de Guvern în condiţiile în care nefinalizarea acestor proiecte ar determina restituirea către Comisia Europeană a sumelor deja decontate în cadrul proiectelor în perioada de eligibilitate a programului, respectiv până la 31 decembrie 2015, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

Împrumuturile din Trezorerie se acordă pe o perioadă de maximum 20 de ani cu o rată a dobânzii egală cu ROBOR la trei luni plus 3 puncte procentuale. Rambursarea împrumutului se efectuează în tranşe trimestriale egale, iar dobânda se calculează lunar şi se plăteşte trimestrial.

Lista proiectelor pentru care primăriile şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară pot contracta împrumuturi conform acestui act normativ se va aproba prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi ministrului Fondurilor Europene.

• Răducu(MFE): "Legile privind achiziţiile publice trebuie adoptate până în 18 aprilie"

România este obligată să transpună Directiva Europeană privind achiziţiile publice până în data de 18 aprilie, în caz contrar riscăm declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, iar proiectele europene pentru care se vor realiza achiziţii publice pe vechea procedură vor suferi corecţii financiare cuprinse între 5% şi 100% din valoarea proiectului, a declarat, ieri, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, potrivit Agerpres.

"Comisia Europeană a emis o Directivă în 2014, care trebuie aplicată în legislaţia naţională începând din 18 aprilie 2016. De la această dată, pe fonduri europene şi, în general, pe toate fondurile publice, achiziţiile se fac în conformitate cu legislaţia naţională, armonizată cu Directiva Europeană. Deci, orice achiziţie publică trebuie să se realizeze după această directivă. În cazul în care nu se armonizează legislaţia, există situaţia începerii unei acţiuni de infringement pentru nerespectarea directivelor europene. În ceea ce priveşte fondurile europene, situaţia este mai dificilă pentru că există acele corecţii financiare pentru nerespectarea achiziţiilor publice. Din start, dacă am continua să nu respectăm această directivă, deci dacă am merge pe OUG 34, înseamnă că proiectele vor avea automat corecţii financiare. Aceste corecţii financiare merg de la 5% la 100%", a explicat Aura Răducu.

Potrivit ministrului Fondurilor Europene, orice achiziţie lansată în SEAP începând cu 18 aprilie trebuie să urmeze această nouă procedură. "În această situaţie, am solicitat Parlamentului să accelereze aprobarea acestui pachet legislativ privind achiziţiile publice", a subliniat Răducu.

În prezent, pachetul de patru legi care transpun în legislaţia naţională Directiva privind achiziţiile publice se află în Comisia de Buget- Finanţe din Camera Deputaţilor.