Autorităţile au lansat Ghidul pentru protejarea biodiversităţii afectate de dezvoltarea infrastructurii

Ţara noastră va avea, de acum înainte, cel mai cuprinzător ghid cu soluţii tehnice pentru pasaje de faună peste şi sub autostrăzi şi căi ferate, iar dacă aceste soluţii vor fi implementate, siguranţa deplasării, atât pentru animalele sălbatice, cât şi pentru oameni, va fi una sporită, susţin reprezentanţii grupului de lucru care a contribuit la elaborarea acestui document.

Denumirea completă a documentului este "Ghid privind integrarea măsurilor de conservare a biodiversităţii în planificarea, pregătirea, evaluarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor de transport rutier şi feroviar" şi face parte dintr-un pachet de soluţii şi instrumente lansate ieri, la Bucureşti, în cadrul conferinţei proiectului Transgreen, care susţine dezvoltarea unei reţele naţionale eficiente de transport şi cu impact de mediu redus.

Cătălin Costache, director Accesare fonduri europene din cadrul Ministerului Transporturilor, a declarat: "În societatea românească s-a creat un conflict între cei care vor să protejeze mediul şi cei care vor autostrăzi. Încă din 2005 am hotărât să împăcăm aceste două tabere şi am depus cerere de finanţare pentru proiectul Transgreen. Sunt foarte bucuros că există o mână întinsă din partea organizaţiilor de mediu, care spun că «şi noi vrem infrastructură, dar în aceste condiţii». Aveţi un sprijin din partea noastră în implementarea şi diseminarea acestui ghid. Sper ca pe viitor şi în societatea noastră să se schimbe optica şi să se vadă că ambele părţi vor dezvoltarea infrastructurii".

Conectivitatea ecosistemelor este esenţială pentru supravieţuirea speciilor, sunt de părere realizatorii ghidului, potrivit cărora pe măsură ce habitatele naturale se micşorează şi sunt tăiate de drumuri care le fragmentează, coliziunile maşinilor cu animale sălbatice devin din ce în ce mai frecvente.

În plus, conform acestora, conectivitatea riscă să fie perturbată de noile proiecte de infrastructură, precum autostrăzile ce urmează să fie construite în România, ca parte a reţelei trans-europene de transport TEN-T, dacă nu se iau măsuri de reducere a impactului acestora.

Scopul ghidului lansat ieri are ca scop reducerea impactului proiectelor căilor de transport terestru asupra naturii şi prevenirea blocajelor în planificarea şi realizarea acestora.

La rândul său, Doina Cioacă, de la direcţia Biodiversitate - Arii Protejate din cadrul Ministerului Mediului, a afirmat în cadrul conferinţei proiectului Transgreen: "Mă bucur să văd finalizat acest ghid, în care procedura este explicată, din punctul de vedere al mediului, pe înţelesul tuturor. Am făcut eforturi ca să fie aprobat de Ministerul Transporturilor. Mai avem un pas, discuţiile sunt deja în curs".

Diana Cosmoiu, coordonator politici publice al WWF-România, a precizat: "Ghidul este, cu adevărat, un pas înainte către transportul durabil din România. Dar, pentru a fi cu adevărat funcţional, acum este momentul ca ministerele de resort să îl aprobe. Doar atunci, soluţiile propuse vor putea fi incluse în termenii de referinţă şi caietele de sarcini pentru proiectanţi şi constructori, asigurându-se o implementare unitară şi eficientă".

Început în ianuarie 2017, proiectul Transgreen aduce împreună organizaţii implicate direct în dezvoltarea planurilor de infrastructură mare şi în conservarea naturii pentru a propune elemente de "infrastructură verde" potrivite, cu atenţie specială pentru coridoarele ecologice ce asigură posibilitatea deplasării speciilor celor mai vulnerabile la impactul autostrăzilor şi căilor ferate: carnivorele mari (precum ursul brun, lupul şi râsul) şi anumite specii de ierbivore.

Cristian Remus Papp, manager Biodiversitate şi Arii Protejate WWF-România, a spus ieri: "Eforturile depuse în ultimii ani abordează proiectele de infrastructură pe toate palierele: culegem date din teren, pe baza lor propunem soluţii tehnice în echipe transdisciplinare formate din ecologi, proiectanţi şi alţii, apoi ne asigurăm de integrarea lor în proiecte. Aceste proiecte macro necesită timp pentru a lua în calcul o diversitate de aspecte şi de factori implicaţi. Vom continua să sprijinim dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport, prin ce proiecte integrează şi nevoile naturii. Acum, când autostrăzile noastre încă sunt în etape relativ incipiente, este cel mai bun moment pentru a acţiona".

Grupul de lucru care a contribuit la elaborarea Ghidului, în perioada ianuarie 2017 - iunie 2019, a fost alcătuit din Ministerul Transporturilor; Compania Naţională de Căi Ferate - CFR SA; Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR); Ministerul Mediului; Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM); Agenţia Naţională pentru Arii Naţionale Protejate (ANANP); Asociaţia Generală a Inginerilor din România; Asociaţia WWF România; Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus; Asociaţia Zarand; EPC Consultanţă de Mediu.