Integritatea căpătă o importanţă tot mai mare în zilele noastre, în condiţiile în care şi-a făcut apariţia în plan economic o teorie foarte importantă, cea comportamentală, plecând de la o realitate evidentă, care priveşte imperfecţiunile umane atât în comportamentul omului de afaceri, cât şi al consumatorului, conform domnului Mihai Hotca, avocat, profesor universitar, doctor.
Domnia sa a declarat ieri, într-o conferinţă de specialitate: "S-a constatat, plecând din perioada crizei din 2008, că şi cele mai mari companii din lume pot suferi, chiar pot dispărea atunci când sunt încălcate regulile fundamentale privind integritatea. Plecând de la aceste realităţi foarte importante, multe dintre cele mai mari companii, dar nu numai, ci şi cele medii şi mici au preluat modelul, implementând în cadrul lor adevărate sisteme de integritate. Asta, pentru că au constatat următoarele: companiile private sunt foarte vulnerabile la fapte grave precum fraudele fiscale, spălarea banilor, corupţie, conflicte de interese, abuzuri, infracţiuni în domeniul inteligenţei artificiale şi cel informatic. Toate acestea produc pentru organizaţiile private riscuri extraordinare, mai ales în contextul actual, pentru că lansarea unei informaţii poate genera pierderi economice".
Conform spuselor domnului Hotca, sistemele de integritate urmăresc atât prevenirea, cât şi combaterea riscurilor.
"Marile companii care au avut probleme foarte mari nu au ştiut să gestioneze riscurile, nu au ştiut cum să procedeze, cum să comunice", a afirmat domnia sa, menţionând: "Unele au negat problema, ceea ce s-a dovedit a fi o mare prostie pentru că o problemă majoră trebuie asumată. S-a întâmplat astfel pentru că nu aveau în interior un sistem de integritate. Un asemenea sistem presupune un cod de etică şi integritate care reglementează la nivel intern problemele specifice companiei".
Domnul Hotca a precizat că aceste reguli din cod trebuie dublate de anumite proceduri interne privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, spre exemplu. "Tot acest sistem trebuie să mai cuprindă ofiţerul de conformitate şi integritate", a atras atenţia domnul Hotca, adăugând: "Există deja companii care au preluat modele de afară, reglementând această instituţie a ofiţerului de conformitate. Acesta este un angajat relativ independent în cadrul organizaţiei private, care e un fel de gardian al integrităţii. Atunci când apar probleme de integritate, acesta este sesizat. El face o mică investigaţie, realizează un feed-back, este persoana care are un rol foarte important pentru integritate. Acest rol nu trebuie să fie doar formal, cum se practică în anumite organigrame".
Mihai Hotca a spus că atunci când se creează nişte reguli clare în ceea ce priveşte funcţionarea ofiţerului de integritate, compania va fi mult mai robustă, mai rezistentă la evenimente imprevizibile pentru că, în primul rând, existenţa unui astfel de om într-o companie previne o parte din faptele grave.
"Ofiţerul comunică celor din companie care este rolul său, al codului de integritate, care sunt semnificaţiile procedurilor şi de ce sunt ele adoptate. Acestea urmăresc succesul afacerii, un succes sănătos", conform domniei sale.
În companii mai trebuie asigurată independenţa ofiţerului de integritate faţă de conducerea organizaţiei, spune domnul Hotca, precizând că acest lucru este în avantajul managerului.
Pe partea de integritate, o altă persoană care există în instituţiile de stat de vreo 15 ani este avertizorul, potrivit lui Mihai Hotca. Domnia sa a declarat: "În companiile publice a fost reglementată această instituţie prin Lege, din 2004. Avertizor poate fi oricine din companie. Avertizorul este persoana care sesizează o problemă, o neregulă din societate, fiind protejat prin lege. Informaţia ajunge de la avertizor la ofiţerul de conformitate sau la persoana căreia îi este sesizată, fiindu-i garantat faptul că nu va fi divulgat.
În anumite companii funcţionează deja acest avertizor, fiind o instituţie eficientă. Cred că este o persoană care ar trebui luată în considerare cu toată atenţia".
Mihai Hotca recomandă ca sistemul de integritate să fie adaptat la specificul fiecărei companii, astfel încât să fie funcţional, iar înainte de adoptare să existe o perioadă de cunoaştere la nivelul conducerii organizaţiei şi să fie acceptate propuneri în materie.