AVERTISMENT BANK OF AMERICA: Criza din energie - posibil să alimenteze o criză economică mondială

• Preţul ţiţeiului, estimat să urce, în iarnă, la peste 100 de dolari/baril pentru prima dată după 2014 • Cel mai mare trader independent de petrol din lume anticipează că politica OPEC+ va influenţa preţurile ţiţeiului în următoarele luni • OPEC+ îşi menţine planul de majorare a producţiei

Criza globală din sectorul energiei ar putea duce preţul petrolului la peste 100 de dolari pe baril în iarnă, pentru prima dată după 2014, ceea ce ar alimenta o criză economică mondială, atrage atenţia Bank of America.

Sursa notează că, în echivalent petrol, preţurile gazelor naturale au crescut deja de aproape două ori faţă de nivelul menţionat, iar o sporire a cererii de motorină ar putea duce cotaţia ţiţeiului într-un teritoriu similar. Bank of America avertizează că odată cu extinderea până la limită a politicii monetare şi fiscale (în contextul pandemiei), respectiv cu creşterea costurilor energiei, preţurile mai mari ale petrolului ar putea crea, la rândul lor, o criză macro.

Creşterea preţului ţiţeiului în iarnă poate fi determinată de trei factori, conform sursei: trecerea de la gaz la petrol, din cauza preţurilor ridicate ale gazelor; o creştere a consumului de ţiţei într-o iarnă rece şi o cerere mai mare din partea companiilor aeriene, pe măsură ce SUA îşi redeschid frontierele.

Analiştii Bank of America spun, conform Bloomberg: "Dacă toţi aceşti factori sunt puşi împreună, preţurile petrolului ar putea creşte şi ar duce la o a doua rundă de presiuni inflaţioniste în întreaga lume. Cu alte cuvinte, s-ar putea să fim doar la o furtună distanţă de următorul uragan macro".

Bank of America preconizează că preţurile motorinei ar putea urca la peste 120 de dolari barilul, pe fondul stocurilor în scădere, în condiţiile în care rafinăriile au acordat prioritate producţiei de benzină în ultimele luni. Sursa menţionează că şi pieţele altor combustibili pe bază de petrol folosiţi la încălzire se confruntă deja cu o creştere, preţurile propanului din SUA fiind, spre exemplu, cele mai mari de după 2014.

Bank of America mai arată că, pe lângă vremea rece, investiţiile reduse în sectorul mărfurilor, din cauza rentabilităţii slabe, vor alimenta, de asemenea, preţurile mai mari ale petrolului, pe termen lung.

"O creştere multianuală a preţurilor ţiţeiului este acum în cărţi", conchide Bank of America.

• Barclays: Cotaţia medie a petrolului Brent - 77 de dolari în 2022

Banca britanică Barclays şi-a modificat recent în urcare estimările privind cotaţia petrolului în 2022, motivând că o redresare continuă a cererii de profil ar putea accentua problemele persistente de pe partea ofertei.

Banca preconizează că preţul mediu al ţiţeiului european de tip Brent va fi de 77 de dolari pe baril în 2022, cu 9 dolari mai mare decât estima anterior, iar creşterea va fi determinată parţial de aşteptările reduse într-o relansare a acordului nuclear SUA-Iran. Potrivit Barclays, preţurile vor fi susţinute şi de creşterea preţurilor cărbunelui şi gazelor naturale.

Totodată, banca americană de investiţii Morgan Stanley estimează o piaţă neaprovizionată suficient în 2022, cu un preţ al petrolului de 85 de dolari pe baril.

Cotaţia futures a petrolului brut american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în noiembrie a urcat cu 0,03% ieri, la 75,90 dolari/baril la Nymex, la ora locală 07.56. Tot atunci, preţul ţiţeiului Brent cu livrare în decembrie a crescut cu 0,1%, la 79,39 dolari barilul la ICE Futures Europe.

Amintim că, luna trecută, ministrul Energiei şi Mineralelor din Oman, Mohammed al-Rumhy, avertiza că preţul ţiţeiului brut ar putea atinge 200 de dolari barilul dacă nu vor mai fi realizate investiţii noi în operaţiunile upstream (de extracţie a petrolului şi gazelor), pe termen scurt.

• Vitol Group: "OPEC+ vrea să câştige bani înainte să intre pe piaţă noi cantităţi de ţiţei din Iran şi SUA"

Politica de producţie a cartelului OPEC+ va fi principalul factor care va influenţa preţurile petrolului în următoarele luni, potrivit Vitol Group, cel mai mare trader independent de ţiţei din lume.

Conform Vitol Group, există puţine şanse ca petrolul iranian să revină pe pieţele globale în acest an, iar producătorii americani de şist nu investesc suficient ca să crească rapid producţia, astfel că preţurile vor fi influenţate de politica OPEC+.

Mike Muller, şeful diviziei asiatice din cadrul Vitol, declară citat de Bloomberg: "Controlul preţurilor este în majoritate în mâinile OPEC+. În SUA, numărul platformelor petroliere nu este la nivelul necesar ca producţia să crească în ritmul necesar. În acest context, unii membri ai OPEC+ dau impresia că nu sunt îngrijoraţi de faptul că preţul petrolul a depăşit recent 80 de dolari barilul şi ar putea afecta cererea. Producătorii vor să câştige bani înainte să intre pe piaţă noi cantităţi de ţiţei din Iran şi SUA".

• Surse: China îndeamnă companiile din energie să asigure "cu orice preţ" aprovizionarea la iarnă

Oficialii guvernului central din China au îndemnat recent companiile de stat din sectorul energiei să asigure "cu orice preţ" aprovizionarea în această iarnă, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Acestea adaugă că ordinul a venit direct de la vicepremierul Han Zheng, care supraveghează sectorul energiei şi producţia industrială a ţării.

• OPEC+ cotinuă să majoreze producţia cu 400.000 de barili pe zi

Miniştrii Energiei din OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol - OPEC - şi aliaţii săi din afara cartelului) au decis ieri, într-o reuniune desfăşurată online, să continue, în noiembrie, planul existent de creştere a producţiei cu 400.000 de barili pe zi, în pofida solicitărilor consumatorilor de a creşte mai mult producţia şi a preţurilor mari de pe piaţa de profil, care ameninţă redresarea economică după pandemie.

Ieri, miniştrii OPEC+ au "reconfirmat planul de ajustare a producţiei" convenit anterior, prin care vor adăuga pe piaţă 400.000 de barili pe zi în noiembrie, potrivit declaraţiei făcute de grup după discuţiile ministeriale online.

Amintim că grupul celor 23 de mari producători de petrol, care include OPEC şi aliaţi precum Rusia, a fost de acord, în iulie, să sporească producţia cu 400.000 de barili pe zi pe lună până cel puţin în aprilie 2022.

Recent, perturbările din aprovizionarea cu petrol, respectiv revenirea cererii au dus preţul barilului de petrol Brent peste pragul de 80 de dolari. Majorarea cotaţiei petrolului până la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani este agravată de creşterea şi mai mare a preţurilor gazelor naturale, care au urcat cu 300% în acest an, din cauza unor probleme de aprovizionare şi a producţiei reduse de alţi combustibili.

Creşterea preţurilor petrolului, gazelor naturale, cărbunelui şi energiei electrice alimentează presiunile inflaţioniste la nivel global şi încetinesc revenirea economică.

Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia ca să susţină preţurile şi să diminueze supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei, cu 9,7 milioane barili pe zi, în contextul în care pandemia de Covid-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.

• Producţia OPEC, la cel mai ridicat nivel de după aprilie 2020

Producţia OPEC a crescut, în septembrie, până la cel mai ridicat nivel de după aprilie 2020, conform unui sondaj Reuters care arată că acest cartel a extras 27,31 milioane de barilii pe zi, cu 420.000 barili pe zi mai mult decât în august. Conform sursei, în Nigeria a fost consemnată cea mai mare creştere a producţiei, de 170.000 de barili pe zi. Pe locul al doilea s-a aflat Arabia Saudită, iar creşteri mai mici au realizat Irakul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite şi Algeria.

Producţia OPEC a crescut în fiecare lună începând cu iune 2020, cu excepţia lunii februarie.

Recent, OPEC a estimat că cererea de ţiţei va depăşi nivelul prepandemic în 2022. Potrivit cartelului, cererea va fi de 100,8 milioane de barili pe zi anul viitor, faţă de 100,3 milioane de barili pe zi în 2019.