AVERTISMENT DE LA BRUXELLES Risc semnificativ ca o parte substanţială din fondurile europene să fie dezangajate în 2013

• Rata scăzută de absorbţie a fondurilor UE

Slaba capacitate administrativă se reflectă în rata scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Obiectivul de absorbţie convenit pentru sfârşitul anului 2012 în cadrul programului de asistenţă financiară al UE nu a fost atins, existând un decalaj considerabil faţă de acesta.

La sfârşitul anului 2012, absorbţia cumulativă era de 5,53 miliarde euro sau 20,2% din totalul fondurilor structurale, de coeziune şi agricole disponibile, adică cu 2,47 miliarde euro mai puţin decât obiectivul stabilit în cadrul programului pentru sfârşitul anului 2012, care era de 8 miliarde euro.

Rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune este şi mai scăzută, fiind de 13 % la sfârşitul lunii martie 2013. În cea mai mare parte a celei de a doua jumătăţi a anului 2012, nivelul de absorbţie a fondurilor UE a stagnat după ce auditorii naţionali şi europeni au identificat o serie de deficienţe la nivelul sistemelor de gestiune şi de control şi în ceea ce priveşte achiziţiile publice.

"Există un risc semnificativ ca o parte substanţială din fondurile structurale şi de coeziune să fie dezangajate în 2013", se spune în documentul CE.

Executivul european recomandă României să ducă la bun sfârşit programul de asistenţă financiară UE/FMI. În martie 2013, România a solicitat oficial o prelungire cu trei luni, astfel că evaluarea finală a programului va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

CE nu menţionează posibilitatea unui nou acord cu România, alături de FMI.

• Nivelul scăzut al încasărilor fiscale reprezintă o problemă majoră

În linie şi cu alte poziţii anterioare, CE sesizează că situaţia bugetară a României s-a îmbunătăţit, dar consideră că nivelul scăzut al încasărilor fiscale reprezintă o problemă majoră, iar sustenabilitatea sistemului de pensii un risc pe termen lung.

"Nivelul redus de conformitate fiscală reprezintă o provocare majoră pentru sistemul fiscal al României, în special în ceea ce priveşte TVA şi impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media UE", se spune în raport.

În aceste condiţii, România trebuie să îmbunătăţească colectarea taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare între femei şi bărbaţi şi să reformeze sistemul de pensii astfel încât să fie promovate angajările muncitorilor mai vârstnici.

În domeniul sănătăţii, Comisia notează existenţa unor inegalităţi majore, generate de folosirea ineficientă a resurselor şi managementul defectuos. România trebuie să facă mai multe eforturi pentru îmbunătăţirea eficienţei costurilor în sistem, prin reducerea utilizării excesive a spitalizării în favoarea asistenţei medicale primare.

CE recomandă autorităţilor să asigure o mai bună participare pe piaţa muncii şi să sporească capacitatea de inserţie profesională şi productivitatea forţei de muncă prin revizuirea şi consolidarea politicilor active în domeniul pieţei forţei de muncă, prin asigurarea de servicii de formare şi îndrumare individualizate şi prin promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii.

Totodată, trebuie consolidată capacitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a spori calitatea şi acoperirea serviciilor acesteia.

Pentru a combate şomajul în rândul tinerilor, România trebuie să pună în aplicare fără întârziere Planul naţional pentru încadrarea în muncă a tinerilor, inclusiv printr-o garanţie pentru tineri, să combată sărăcia, să îmbunătăţească eficacitatea şi eficienţa transferurilor sociale, acordând o atenţie deosebită copiilor.

"Reducerea sărăciei continuă să fie o problemă importantă. În 2011, o proporţie de 40,3 % din populaţia României era expusă riscului de sărăcie şi de excluziune socială, aproape cu două treimi mai mult decât media UE de 24,2 %.

În domeniul educaţiei, România trebuie să accelereze reforma, inclusiv prin consolidarea capacităţii administrative atât la nivel central, cât şi la nivel local, şi să evalueze impactul reformelor.

Trebuie accelerate reformele în domeniul învăţământului profesional şi al formării, aliniat în continuare învăţământul universitar la cerinţele pieţei muncii şi îmbunătăţit accesul persoanelor defavorizate.

România trebuie să pună în aplicare o strategie naţională de combatere a fenomenului părăsirii timpurii a şcolii, punând accentul pe îmbunătăţirea accesului copiilor preşcolari, inclusiv al romilor, la o educaţie de calitate.

Tranziţia de la îngrijirea instituţională la îngrijirea alternativă pentru copiii lipsiţi de îngrijire părintească trebuie accelerată.

România trebuie să consolideze guvernanţa şi calitatea instituţiilor şi a administraţiei publice, în special prin îmbunătăţirea capacităţii de planificare strategică şi bugetară, prin sporirea profesionalismului funcţionarilor publici printr-o mai bună gestionare a resurselor umane şi prin întărirea mecanismelor de coordonare între diferitele niveluri de guvernare.

Este necesară îmbunătăţirea semnificativă a calităţii actelor legislative, prin utilizarea evaluărilor impactului şi a evaluărilor sistematice.

• Mediul de afaceri trebuie îmbunătăţit

Trebuie îmbunătăţit şi simplificat mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri şi prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare.

România trebuie să faciliteze şi să diversifice accesul IMM-urilor la finanţare, să asigure realizarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare şi întreprinderi, în special prin acordarea unui statut prioritar activităţilor de cercetare şi dezvoltare care sunt susceptibile să atragă investiţii private, să intensifice eforturile în sensul îmbunătăţirii calităţii şi independenţei sistemului judiciar, precum şi a eficienţei acestuia în materie de soluţionare a cauzelor şi de combatere a corupţiei.

Este necesară promovarea concurenţei şi eficienţei în industriile de reţea, prin asigurarea independenţei şi a capacităţii de acţiune a autorităţilor naţionale de reglementare şi prin continuarea reformei guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor deţinute de stat din sectoarele energiei şi transporturilor.

România trebuie să adopte un plan cuprinzător şi pe termen lung în domeniul transporturilor şi să îmbunătăţească infrastructura de comunicaţii în bandă largă, să continue să dereglementeze preţurile la gaze şi la electricitate şi să îmbunătăţească eficienţa energetică, să îmbunătăţească integrarea transfrontalieră a reţelelor energetice şi să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a reţelelor de gaze.

Comisia Europeană a publicat ieri, recomandări specifice pentru toate ţările membre ale UE, cu excepţia Greciei, Irlandei, Portugaliei şi Ciprului, precum şi recomandări separate pentru zona euro în ansamblu.

Recomandările au rolul să scoată Europa din criză şi să consolideze fundaţia de creştere economică şi se bazează pe analize detaliate ale situaţiei din fiecare ţară.