AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA: "Pentru a supravieţui, CE Oltenia trebuie să demareze urgent un plan de restructurare"

Pentru a supravieţui, Complexul Energetic Oltenia, care produce 20% din energia electrică a ţării(1), trebuie să demareze urgent un plan de restructurare în valoare de 3,5 miliarde de euro, care să se deruleze până în 2032", susţine avocatul Gheorghe Piperea, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, din suma totală de 3,5 miliarde de euro, doar 1,5 miliarde pot fi asigurate din veniturile CEO, din credite bancare sau din vânzare de active iar restul, de 2 miliarde de euro, trebuie să vină de la stat.

"Pentru a supravieţui, Complexul Energetic Oltenia, care produce 20% din energia electrică a ţării(1), trebuie să demareze urgent un plan de restructurare în valoare de 3,5 miliarde de euro, care să se deruleze până în 2032, termen până la care toată industria pentru producţia de energie pe cărbune a României trebuie definitiv închisă. Din această sumă, doar 1,5 miliarde pot fi asigurate din veniturile CEO, din credite bancare sau din vânzare de active. Restul, de 2 miliarde de euro, trebuie să vină de la stat (...). Ajutor de stat, mai precis.

Doar că pentru un asemenea plan este nevoie să fie de acord şi Grivei.

Comisia Europeană are deja anchete de ajutoare de stat acordate de statul român CEO (1,4 miliarde de lei în 2019, 235 milioane de euro în 2021), iar Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar care deţine 21,5% din acţiunile CEO(2), se opune vehement restructurării. Nu sunt şanse decât teoretice pentru acest ajutor de stat.

Pe de altă parte, CEO are (ca multe alte întreprinderi localizate în România, cum ar fi combinatul siderurgic Galaţi sau Alro Slatina) problema lipsei cronice de certificate de carbon.

În 2005, Uniunea Europeană a impus un mecanism de "decarbonare" treptată a industriei, care pune în centru certificatele de emisii de CO2, iniţial alocate gratuit, dar reduse ca număr pe măsură ce industriaşul rata obiectivele anuale de "decarbonare" - pentru completarea numărului minim anual de astfel de certificate, industriaşul trebuie să le achiziţioneze de pe piaţă.

Din 2017, s-a creat o adevărată bursă de certificate de emisii de CO2, acestea fiind în prezent listate pe pieţe reglementate(3), ceea ce a permis pătrunderea pe o astfel de "piaţă" a fondurilor de investiţii sau de pensii (care îşi plasează banii în astfel de "instrumente financiare"), a băncilor (care iau în garanţie astfel de certificate) sau a speculatorilor. De la o valoare de 5 dolari pe certificat în 2013 s-a ajuns în prezent la o valoare de 55 de euro. Industriaşi ca CEO nu mai deţin de mult astfel de certificate, pentru că au ratat permanent ţinta de "decarbonare", ceea ce înseamnă că trebuie să achiziţioneze anual, încă din 2017, cca 7 milioane de certificate (pentru 2020, suma necesară este de 385 de milioane de euro). Chiar şi cu o cifră de afaceri de 2 miloarde de lei (500 de milioane de euro), CEO nu va putea niciodată să achiziţioneze acest vagon de certificate şi nici să efectueze investiţiile necesare trecerii la energie verde.

Apropo - ce nu ştie orăşeanul (mai ales bucureşteanul) încă este că Green Deal - ul european presupune şi "decarbonarea" gospodăriilor pînă în 2032, precum şi eliminarea altor gaze cu efect de seră sau toxice/cancerigene, cum ar fi NOx (gaz care este emis nu doar de motoarele diesel, ci şi de centralele termice de apartamnt). Asta înseamnă că, în curând, proprietarii de centrale termice de apartament vor plăti taxe, anual crescute, sub formă de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, până când vor fi forţaţi să renunţe la aceste centrale, fie în favoarea unor surse nepoluante (Doamne ajută să se pună la punct până atunci tehnologia arderii hidrogenului), fie în favoarea unor sisteme de încălzire centralizată, care nu mai arde gaze, ci se alimentează din alte surse - biogaz, solar, geotermal etc. Cu actualul primar în funcţie până la anul Domnului 2032, bucureştenii sigur o să aibă apă caldă. Chiar din 28 septembrie 2042.

PS Precizez că, în 2017, când încă eram administrator judiciar la Radet, atrăgeam atenţia asupra asupra acestui risc econimic (plus altele, tehnice şi sanitare) al centralelor termice de apartament şi, in plus, propuneam un plan de trecere treptată la sursele alternative de energie termică şi de reducere a costului gigacaloriei, în aşa fel încât subvenţia (care înseamnă 66% din costul total, doar 34% fiind suportat direct de bucureştean) să fie treptat eliminată. Îmi pare rău să spun că am avut dreptate. Bonus - la toamnă, când nu vor mai fi fost bani la primărie, subvenţia la gigacalorie va fi eliminată, ceea ce va face ca costul cu energia termică a bucureştenilor să se tripleze, practic, peste noapte.

(1)în 2017, CEO producea 30%, ceea ce înseamnă că în numai 4 ani a "reuşit" să piardă 10% din piaţă (sau, alternativ, producţia de energie autohtonă s-a redus - de altfel, anul trecut România a devenit, pentru prima oară în istorie, importator net de energie electrică)

(2)Fondul Proprietatea a fost constituit de Statul român pentru a pune la dispoziţia foştilor proprietari de imobile naţionalizate un mecanism de despăgubire - din 2010, pentru că aşa s-au aliniat astrele, acest fond s-a transformat, ilegitim, în fond de investiţii, deţinut de multinaţionale fonduri - vultur (cum sunt Elliot şi Carpathian), care au luat locul adevăraţilor beneficiari, rămăşi şi cu casele naţionalizate pentru eternitate, şi fără despăgubiri; aşadar, Statul român şi-a dat singur foc la valiză, şi-a furat căciula, dând pe o statuie invizibilă (încrederea multinaţionalelor) o avuţie de miliarde de euro - valoarea directă a Fondului Proprietatea este de cca un milard, dar mai importante sunt participaţiile de cca 20% în cele mai importante întreprinderi de stat, care înseamnă peste 50 de miliarde de euro ...; Fondul Proprietatea este o sculptură invizibilă care a produs bani cu nemiluita şi control geopolitic suficient de tare pentru a face din România o colonie comercială de unde se extrag munţi de bani, neimpozitaţi

(3)acesta este încă un exemplu de sculptură invizibilă care costă al dracului de mulţi bani şi eforturi de a fi ţinută pe soclu - artistul italian Garau, care a reuşit să vândă o sculptură invizibilă cu doar 15 mii de euro, ar trebui să se simtă frustrat" a scris Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook.