Înaltul Comisar pentru drepturile omului al ONU, Michelle Bachelet, a dezminţit ieri că a primit presiuni din partea Chinei pentru a o împiedica să publice un raport privind drepturile omului în acea ţară, asigurând totodată ca acesta va fi publicat înainte de sfârşitul mandatului său, în august, notează AFP, potrivit Agerpres.
"Nu există nicio scrisoare de la autorităţile chineze, adevărul este că există o scrisoare din partea mai multor ţări. Aşa cum primesc scrisori de la ţări care îmi cer să-l public, primesc scrisori şi de la ţări care îmi cer să nu-l public. Este normal", a declarat Michelle Bachelet la o conferinţă de presa la Lima, în cadrul unei vizite oficiale în Peru.
Raportul "va fi publicat înainte de a pleca din funcţie" în august, a dat ea asigurări.
"Lucrăm în continuare la Biroul ONU (pentru drepturile omului) pentru a actualiza raportul cu scopul a-l împărtăşi cu ţara în cauză, aşa cum este întotdeauna cazul înainte de publicarea unui raport, astfel încât acesta să ne dea un feedback real dacă există erori, cum prevede procedura obişnuită", a adăugat Înaltul Comisar.
În cursul vizitei sale în China în mai, Michelle Bachelet a îndemnat autorităţile să evite măsurile "arbitrare şi fără discernământ" în Xinjiang. Dar ea a precizat că vizita sa nu a fost "o anchetă".
Beijingul este acuzat că ţine închişi uiguri şi alte minorităţi musulmane în centre de detenţie din Xinjiang, precum şi că sterilizează femei şi constrânge aceste populaţii la muncă forţată. China neagă toate aceste acuzaţii.
Michelle Bachelet a anunţat la 13 iunie că nu va candida pentru un nou mandat astfel încât să poată petrece mai mult timp cu familia şi în ţara ei. Fosta preşedintă chiliană îl informase pe secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, despre această decizie cu două luni mai devreme, însă informaţia nu a fost făcută publică.
În ultimele luni, Statele Unite şi importante ONG-uri i-au reproşat lui Michelle Bachelet lipsa de fermitate în faţa încălcării drepturilor omului în China. Ei au acuzat-o mai ales că acţionează în principal ca "diplomat", şi nu ca apărător al drepturilor omului.