Bătălia europarlamentară: procente, nu mandate

Principalele forţe politice autohtone se întrec în a-şi propune "scoruri" cât mai mari la viitoarele alegeri europarlamentare. Dacă liderul PNL Crin Antonescu a anunţat că va demisiona dacă partidul său va obţine mai puţin de 20% din totalul voturilor, deşi ţinta e cu cinci procente mai mare, în USD se vorbeşte de debarcări dacă alianţa nu scoate cel puţin 35%. Cum PDL speră să scoată undeva la 20%, Forţa Civică îşi propune un 10%, la fel şi PMP, iar mai multe partide se zbat să treacă de 5%, este evident că în luna mai va fi mare agitaţie la nivelul conducerilor multor formaţiuni politice în condiţiile în care indiferent de socoteli şi calcule peste 100% nu se poate trece nici în Coreea de Nord. Interesant este şi un alt aspect: cu mici excepţii, nu se vorbeşte de câte mandate de europarlamentar îşi doreşte un partid sau altul, ci de procente, pentru că în funcţie de acestea se vor face următoarele alianţe electorale.

USD consideră că dacă va obţine 35% din voturi se va plasa pe locul 1 după această bătălie electorală; anunţul a fost făcut chiar de preşedintele PSD, Victor Ponta: "Scorul asumat de USD este de 35%, noi nu am luat niciodată acest scor, ar fi cel mai mare de când se organizează alegeri pentru Parlamentul European". Alianţa PSD-UNPR-PC a depus încă de săptămâna trecută, la Biroul Electoral Central (BEC), dosarele candidaţilor pentru alegerile europarlamentare, care vor avea loc în 25 mai. Prima poziţie pe listă este ocupată de actualul europarlamentar PSD Corina Creţu, pe locul al doilea este senatorul PSD Ecaterina Andronescu, iar pe locul al treilea se află europarlamentarul Cătălin Ivan. Pe următoarele poziţii se află fostul ministru al Comunicaţiilor Dan Nica, deputatul PC Maria Grapini, senatorul UNPR Damian Drăghici, europarlamentarii Daciana Sârbu, Ioan Mircea Paşcu, Viorica Dăncilă.

Primul şef de partid care şi-a pus mandatul în joc în funcţie de rezultatul obţinut la alegerile din mai, Crin Antonescu, consideră că a repurtat deja o primă victorie la nivel organizatoric, strângând cel mai mare număr de semnături: "Avem o ţintă electorală, avem un target pentru rezultatul acestor alegeri, undeva la 25%. Sigur că depinde de prezenţa care se va înregistra, dacă vom avea un număr de voturi - ceea ce sunt convins - comparabil, ba chiar mai mare cu numărul de semnături, aproape un milion două sute de mii, atunci această ţintă pe toate estimările de prezenţă poate fi atinsă. Faptul că, din cât vedem până acum, PNL a strâns cel mai mare număr de semnături, chiar mai mare decât PSD împreună cu celelalte două forţe aliate, este un semn încurajator". Lista PNL pentru alegerile europarlamentare este deschisă de Norica Nicolai, urmată de Adina Vălean, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Renate Weber, Eduard Hellvig, Mihai Ţurcanu, Claudia Benchescu, Romeo Stavarache şi Andrei Muraru.

Mihai Răzvan Ungureanu este primul pe listele Forţei Civice pentru europarlamentare, chiar dacă nu are intenţia de a merge în Parlamentul European: "Deschid această listă girând numele care se vor aşeza pe poziţiile următoare până la 42, sunt reprezentate toate judeţele ţării, urmând ca la final să cedez locul unui alt membru al partidului prezent pe listă. Este o listă pe care doresc să se regăsească cele mai bune şi atractive nume ale partidului nostru. Suntem în situaţia de a încurca toate calculele partidelor de dreapta". Ungureanu consideră că "doi europarlamentari ar fi prea puţin", mizând pe cel puţin 4 mandate obţinute, ceea ce ar însemna peste 10% din voturi. Chiar dacă tocmai a mai pierdut un membru de partid important, pe Elena Băsescu, Vasile Blaga a precizat că speră să ducă în Parlamentul European 7-8 parlamentari, "însemnând undeva la 20%". După ce a racolat mai mulţi membri importanţi ai PDL, bucurându-se şi de susţinerea, mai mult sau mai puţin discretă a preşedintelui Traian Băsescu, PMP îşi propune un scor electoral format din "două cifre".

În calculul procentelor mai trebuie ţinut seamă şi de voturile obţinute de candidaţii independenţi care s-au înscris în bătălia electorală, aşa că numărul dezamăgiţilor poate creşte. Ţara noastră se află printre cele 12 state membre ale Uniunii Europene care vor pierde un loc în viitoarea legislatură a Parlamentului European - în contextul primirii unui nou stat membru, Croaţia, şi pentru a respecta Tratatul de la Lisabona, care prevede limitarea numărului de locuri în perioada 2014-2019 - urmând să dispună de numai 32 de mandate.