Bătălia scheletelor din dulap

Pentru editorialul de azi m-am gîndit să aleg un subiect uşor, de vacanţă. Oamenii sunt în concediu, căldură mare... cine mai are chef de "probleme". A...dacă sunt ale altora, atunci e cu totul altceva. OK. Poate fi interesant, amuzant, relaxant. De vacanţă. Aşa am ajuns la America şi la ceea ce li se pregăteşte băştinaşilor marelui continent pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor. Comic.... să te tăvăleşti de rîs, nu alta.

Democraţii vor merge la "defilare" în frunte cu actualul Preşedinte. Un bătrînel trecut de pragul celor 80 de primăveri ale vieţii sale, străduindu-se din răsputeri să arate mai sprinten decît la patruzeci de ani, deşi scîrţîie din toate balamalele.

De la cap, pînă în vîrful degetelor de la picioare. Ridicol. De ce se agaţă omul cu atîta înverşunare de tichetul încă unui mandat la Casa Albă? Nu este greu de bănuit: viaţa arată şi este chiar incomparabil mai interesantă, mai plină de răsplată şi răsfăţ, trăită la Casa Albă decît la tine acasă, ori pe patul de spital. În plus, orgoliul de a nu cădea în ruşinoasa categorie a Preşedinţilor Americii care nu au fost în stare să cîştige şi al doilea mandat este o motivaţie solidă, am putea zice, istorică.

De ce să rămîi în cartea ei la pagina rataţilor, cînd poţi să fii consemnat la cea a "normalilor"? De ce nu este Partidul Democrat în stare să producă o personalitate credibilă, dintr-o altă generaţie, mult mai aproape de zilele noastre, pentru a prelua ştafeta prezidenţială? Din neputinţă, din "respect" pentru tradiţia celui de al doilea mandat al preşedintelui în funcţie dar, mai ales, de frică. De frica de a nu merge spre o înfrîngere sigură, dacă în viitoarea confruntare electorală ar miza pe altcineva decît pe "Omul care l-a înfrînt pe Trump".

Republicanii nu vor avea încotro. Oricîte mutre ar face acum unii "elitişti" şi "deviaţionişti" anti-Trump, oricît se vor strădui piţifelnicii pretendenţi republicani la tichetul electoral de a se umfla în pene ca curcanii, ori de a se umfla pur şi simplu, ca broasca, încercînd să convingă lumea că sunt mai buni decît Trump, fostul Preşedinte va fi împins de la spate spre susţinerea oficială a Partidului Republican de un val enorm de susţinere al "omului de rînd". Al bazei! Al celor cîtorva zeci de milioane de alegători care, de bună voie, ba chiar cu încîntare, rămîn prizonierii ochelarilor de cal care le dau posibilitatea să nu vadă în Trump nimic din ceea ce înseamnă abjecţia umană a personajului, nimic din ceea ce înseamnă pericol pentru viaţa politică a Americii readucerea sa la Casa Albă, în schimb să vadă după plac şi să ia drept realitate iluziile vîndute cu generozitate de acest super-Munchausen al politicii americane, să creadă iraţional în lozincile sale ridicole cu care se laudă pe toate drumurile că va face America din nou mare, că va face pace între Rusia şi Ucraina în 24 de ore, că îi va pune la punct pe chinezi pentru următorii o mie de ani şi că va face în sfîrşit să înflorească în toată splendoarea sa prietenia putino-trumpiană, umilind încă o dată şi sugrumînd cu satisfacţie pretenţiile Europei de a fi un partener egal la masa celor mari, în lumea nouă care stă se se nască.

Cursa dintre aceşti doi foarte probabili candidaţi oficiali ai marilor partide americane, ciudaţi, ridicoli şi inadecvaţi politic, se află actualmente într-un stadiu preliminar. Stadiul confruntării dintre scheletele ascunse de fiecare dintre ei prin dulapurile din fundul podului. Fiecare parte exibă cu mult tamtam mediatic şi furibundă "indignare morală" scheletele din dulapul celuilalt. Trump are un singur cal de bătaie pe care se poate baza serios: tumultuoasa viaţă în marginea şi binişor dincolo de marginea normelor de drept a fiului Preşedintelui în exerciţiu şi viitor candidat prezidenţial. Hunter Biden, fiul Preşedintelui Biden, este piatra de moară de care viitorul candidat nu are cum să se dezbare şi care l-ar putea trage la fund. Nu de tot, dar suficient cît să îi dea lui Trump partea leului din voturile nehotărîţilor de azi şi să îi redeschidă, astfel, uşa Casei Albe. Droguri, depravare şi abuzuri sexuale, afaceri care mai de care în marginea legii şi mult sub limitele ei, dar sub umbrela politică protectoare a părintelui său, legături primejdioase cu lumea subterană a afacerilor din Ucraina, poate chiar din Rusia. Dinamită suficientă ca să avarieze serios "Crucişătorul Biden".

De partea cealaltă, nu unul, ci un ciorchine de schelete flutură în vînt, deja, în văzul tuturor. Toate scoase la iveală şi aduse în faţa justiţiei, odată cu deţinătorul lor de drept, Donald Trump. Două dintre ele îl pot duce pe fostul Preşedinte şi foarte probabilul viitor candidat prezidenţial direct în spatele gratiilor unor închisori de maximă securitate. Pentru mulţi, mulţi ani, dacă nu pentru tot restul vieţii. Primul schelet: documentele secrete şi ultrasecrete păstrate te miri pe unde prin locuinţele personale, cu vădita încălcare a legii, după încetarea mandatului prezidenţial, la care se adaugă manipularea lor ilegală, refuzul de a le înapoia atunci cînd i-au fost cerute oficial înapoi de Ministerul Justiţiei şi, în sfîrşit, încercare vădită de a împidica justiţia să facă lumină în tema dată. Procesul este deja deschis. Procurorul de caz se bazează pe rezultatul percheziţiei oficiale efectuată de FBI la reşedinţa lui Trump de la Mar a Lago, unde documentele cu pricina au fost găsite, în ciuda faptului că, atît Trump, cît şi avocaţii săi au susţinut oficial, în scris, că nu se mai găsesc la el!! În plus, unii dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Trump, Rudy Giuliani, este doar unul dintre ei, pentru a-şi salva pielea, au colaborat cu procurorul, ceea ce înseamnă că vor depune mărturie în favoarea acuzării în procesul intentat de Stat fostului Preşedinte. Şansa ca Trump să scape fără o condamnare este aproape nulă. Totul este cît de gravă va fi şi cît de repede va fi pronunţată, în raport cu calendarul electoral al anului viitor. Cealaltă torpilă este încă şi mai grea, dacă am putea admite grade de comparaţie între ele. Este vorba despre investigaţia asupra evenimentelor din finalul procesului electoral care l-a scos de la Casa Albă pe Donald Trump în 2020. Aici este vorba despre un conglomerat de fapte, de la presiuni politice asupra autorităţilor de stat şi electorale din diferite state americane, pentru a opri declararea oficială a rezultatelor, pentru a modifica rezultatele deja stabilite sau pentru a trimite în adunarea electorală, care numeşte noul Preşedinte, alţi reprezentaţi ai statului respectiv decît cei desemnaţi de procesul electoral deja încheiat. Strădaniile conjugate ale lui Trump şi ale echipei sale de mameluci de a forţa orice cale prin care el să fie declarat Preşedinte în ciuda rezultatelor electorale consemnate oficial, cumulate, dau nu doar politic ci şi juridic tabolul unei încercări de lovitură de stat. Acest proces se află în pragul sălii de judecată. Va fi pornit, cu siguraţă, anul acesta. Încheierea sa, însă, cu greu ar putea veni înainte de încheierea următoarei ture a alegerilor prezidenţiale americane din noiembrie 2024. Condamnarea lui Trump într-o asemenea cauză ar însemna condamnarea pe viaţă. Desigur, reversul medaliei trebuie luat în considerare. Dacă Trump este achitat în aceste cauze, cu greu ar mai putea aşterne cineva vreun obstacol serios în drumul său către Casa Albă.

Este că v-aţi distrat?