BCE NU E SIGURĂ CĂ BĂNCILE GRECEŞTI VOR FI DESCHISE LUNI Grecii susţin că are loc un complot pentru provocarea ieşirilor de capital

Actualizare 16:39 Reuters: BCE a extins finanţarea acordată băncilor elene, încrezătoare în deblocarea negocierilor dintre Grecia şi creditorii săi

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat, pentru a doua oară în această săptămână, plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Săptămâna aceasta, Banca Centrală Europeană a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro iar săptămâna trecută, cu 2,3 miliarde de euro.

"Majorarea ELA a fost aprobată, toţi membrii Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene aşteptându-se la evoluţii pozitive după summitul de luni", când Eurogrupul va analiza situaţia Greciei, susţin sursele citate de Reuters.

(A.C.)

------------

Actualizare 14:00 Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei consideră că sistemul bancar elen este stabil

Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei (BCG), a declarat, astăzi, că sistemul bancar elen rămâne stabil, informează Reuters. De asemenea, Stournaras a mai adăugat că sistemul bancar al Greciei "este deplin asigurat datorită acţiunilor comune ale BCG şi Băncii Centrale Europene".

În schimb, reprezentanţii Băncii Centrale a Greciei nu au comentat informaţia, precizează sursa.

---

Actualizare 13:10 Ministrul de Finanţe al Austriei: "Nu ştim dacă Grecia va face o nouă propunere creditorilor săi"

Hans Jorg Schelling, ministrul de Finanţe al Austriei, a declarat că la nivelul Uniunii Europene nu se ştie dacă Grecia va face o nouă propunere creditorilor săi, în vederea stabilirii unui acord, informează publicaţia ekathimerini.

Hans Jorg Schelling a mai adăugat că în lipsa unui propuneri din partea Greciei, summitul de săptămâna viitoare nu se dovedeşte constructiv în privinţa acordului dintre statul elen şi creditorii internaţionali.

Alex Stubb, ministrul finlandez de Finanţe, a susţinut astăzi că este "important" să existe propuneri pe masa summitului european.

Orice înţelegere între autorităţile elene şi creditorii săi va necesita, mai întâi, un acord cu privire la detaliile tehnice, negociate de echipe de experţi din instituţiile care supraveghează salvarea Greciei - Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

Potrivit unei surse citată de ekathimerini, Atena nu a făcut nici o mobilizare la instituţiile decizionale în privinţa acordului, deşi Grecia spune că a prezentat propuneri pentru a fi examinate.

---

Actualizare 12:55 Rusia ia în considerare posiblitatea de a oferi asistenţă financiară Greciei

Arkadi Dvorkovici, vicepremierul rus, a declarat că Rusia este pregătită să ia în considerare posibilitatea de a oferi ajutor financiar Greciei, informează Reuters.

Dvorkovici a spus: "Vom sprijini orice decizie privind reglementarea crizei datoriei elene, care va fi propusă de Grecia şi de către partenerii noştri europeni. Prioritare pentru noi sunt proiectele investiţionale şi comerţul cu Grecia. Dacă va fi nevoie de ajutor financiar, noi vom examina această problemă", citează sursa.

---

Actualizare 12:30 Grecia a făcut rost de bani de la ruşi prin Turkish Stream

Rusia a semnat, astăzi, un acord preliminar privind construcţia unei secţiuni din Turkish Stream pe teritoriul Greciei, informează Bloomberg. Astfel Moscova urmează să acorde un împrumut Greciei pentru realizarea proiectului, prin a doua mare bancă rusă VEB.

Această bancă urmează să finanţeze complet proiectul, estimat la două miliarde de euro, şi va deţine 50% din acţiuni, a declarat ministrul Energiei din Grecia, Panagiotis Lafazanis, la Forumul Internaţional Economic de la Sankt Petersburg.

---

Actualizare 12:15

Ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis acuză banca centrală a ţării că alimentează temerile legate de criza lichidităţilor, relatează Bloomberg. De asemenea, Guvernul elen susţine că are loc un complot pentru provocarea ieşirilor de capital de Grecia.

"Aceste tactici favorizează creditorii care vor să şantajeze Guvernul elen. Grecia nu va fi şantajată", afirmă oficialul elen.

---

Actualizare 11:20 Tsipras: "Grexitul ar reprezenta începutul sfârşitului zonei euro"

Alexis Tsipras, premierul Greciei, a declarat că un Grexit ar reprezenta "începutul sfârşitului zonei euro", informează publicaţia Kurier.

Tsipras a precizat: "Grexit nu poate fi o opţiune, nici pentru greci, nici pentru Uniunea Europeană. Acesta ar fi un proces ireversibil, care ar duce la începutul sfârşitului zonei euro", adaugă sursa.

De asemenea, în cadrul interviului, Tsipras a menţionat că statul elen are nevoie de mai multe venituri din partea creditorilor internaţionali.

---

Reprezentanţii Băncii Centrale Europene (BCE) au spus, ieri, la întâlnirea miniştrilor de finanţe din UE, că nu sunt siguri dacă băncile greceşti, afectate de ieşiri mari de depozit, vor putea fi deschise luni, au declarat surse citate de Reuters.

În cadrul întâlnirii de ieri, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele şedinţei, l-a întrebat pe Benoit Coeure, membru al Comitetului executiv al BCE, dacă băncile greceşti vor fi deschise astăzi.

Coeure a răspuns: "Vineri, da. Luni, nu ştiu", precizează sursele citate de Reuters.

Surse bancare au declarat, ieri, că între zilele de luni şi miercuri, grecii au retras aproximativ 2 miliarde de euro din conturile lor bancare.

---

Grecia nu ar trebui să plătească datoria externă de 320 de miliarde de euro, deoarece "este contractată ilegal, este nelegitimă şi odioasă", potrivit concluziilor prezentate într-un raport întocmit de Comisia parlamentară elenă pentru Adevăr privind Datoria publică.

Zoi Konstantopoulou, preşedintele Parlamentului de la Atena, membru al partidului de guvernământ Syriza, a declarat, după publicarea raportului, că poporul grec ar trebui să lupte pentru dreptate: "Statul elen nu numai că nu are posibilitatea să plătească această datorie, dar, totodată, ea nu ar trebui plătită pentru că reprezintă o încălcare directă a drepturilor fundamentale ale omului. Această datorie este ilegală, nelegitimă şi odioasă".

Însă, opoziţia din ţară, care a criticat conţinutul raportului, este de părere că publicarea acestuia nu este decât o tactică politică a guvernului, care a rămas fără bani.

Raportul mai arată că fondurile de salvare primite de Grecia de la creditorii externi, în 2010 şi 2012, au fost gestionate din exterior prin scheme complicate, împiedicând orice autonomie fiscală. Documentul notează că utilizarea banilor de salvare este strict dictată de creditori, astfel încât mai puţin de 10% din aceste fonduri au fost destinate cheltuielilor curente ale guvernului.

Potrivit Comisiei parlamentare menţionate, creşterea datoriei Greciei nu a fost cauzată de cheltuieli publice excesive, ci de plata dobânzilor extrem de ridicate în interesul creditorilor, de pierderile din venituri fiscale şi de cheltuielile militare excesive şi nejustificate.

Raportul a mai evidenţiat impactul programelor internaţionale de salvare, care au dus la scăderea nivelului de trai în Grecia.

• FMI face presiuni pentru un acord Grecia - creditori

Grecia nu va beneficia de o perioadă de graţie dacă nu va plăti datoria de aproape 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), scadentă în 30 iunie, după cum a avertizat ieri directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, făcând presiuni asupra statului elen să încheie un acord cu creditorii.

Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) au avut o reuniune ieri, la Luxembourg, în încercarea de a debloca negocierile cu Atena. Până la închiderea ediţiei, Grecia şi Eurogroup nu ajunseseră la o înţelegere.

Totuşi, cancelarul german Angela Merkel a semnalat disponibilitatea de continuare a negocierilor cel puţin până la summit-ul UE de săptămâna viitoare. "Sunt convinsă că acolo unde există voinţă, există şi o soluţie. Dacă autorităţile din Grecia vor dovedi această voinţă, atunci acordul va fi posibil. Eforturile Germaniei sunt concentrate asupra menţinerii Greciei în zona euro", a afirmant Merkel.

Grecia mai poate primi 7,2 miliarde de euro de la creditori, din programul de finanţare de 240 de miliarde de euro, obţinut în 2010, însă banii nu vor fi acordaţi decât dacă Atena acceptă unele condiţii.

• Băncile elene ar putea avea nevoie de noi fonduri

Băncile din Grecia, care au beneficiat în ultimii doi ani de două infuzii masive de capital, ar putea avea nevoie de noi fonduri, întrucât recesiunea a majorat semnificativ nivelul creditelor neperformante, potrivit Bloomberg.

Analiza agenţiei de ştiri arată că "National Bank of Greece", "Piraeus Bank", "Eurobank Ergasias" şi "Alpha Bank", care controlează aproximativ 91% din sistemul bancar grecesc, s-ar putea confrunta cu o reducere majoră a capitalului de bază din cauza sporirii provizioanelor pentru creditele neperformante.

Oficiali bancari au declarat că, la sfârşitul primului trimestru din acest an, un împrumut din trei (35%) din Grecia era neperformant, rambursarea fiind întârziată cu cel puţin 90 de zile.

În plus, Banca Greciei a anunţat că au fost retraşi din băncile elene aproximativ 30 miliarde de euro în perioada octombrie 2014 - aprilie 2015.

Conform unor surse citate de Reuters, Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 1,1 miliarde de euro (1,24 miliarde de dolari), la 84,1 miliarde de euro. Săptămâna trecută, plafonul a fost majorat cu 2,3 miliarde de euro.