Mecanismul de restructurare controlată a datoriilor suverane din zona euro, promovat de Germania, ar putea fi în realitate nefuncţional, a declarat, ieri, Lorenzo Bini Smaghi, membru în conducerea Băncii Centrale Europene (BCE). Liderii europeni au convenit luna trecută înfiinţarea unui mecanism de restructurare controlată a datoriilor suverane, sus-ţinut de Germania, dar nu au acceptat propunerea franco-germană de sanc-ţionare automată a ţărilor care nu res-pectă reglementările UE în domeniul bugetelor. Propunerea, care necesită modificarea tratatului de la Lisabona, este criticată de reprezentanţii BCE.
Bini Smaghi a avertizat că mecanismul de default nu a fost testat într-o economie dezvoltată, iar eforturile anterioare ale Fondului Monetar Internaţional de înfiinţare a unui astfel de sistem au dat greş.
"Trebuie să fim conştienţi că apelurile legate de înfiinţarea unui mecanism de restructurare ordonată a datoriilor sună bine şi nu costă nimic. Proiectarea şi implementarea mecanismului sunt însă diferite", a afirmat Smaghi la o conferinţă în Abu Dhabi.
El a explicat că într-un stat dezvoltat restructurarea datoriilor publice implică un număr mai mare de active financiare şi datorii (comparativ cu statele în dezvoltare), inclusiv cele ale sistemului bancar faţă de rezidenţi şi nonrezidenţi.
"Este uşor de constatat că nu poate fi nimic ordonat într-un astfel de proces (defaultul datoriilor guvernamentale)", a spus Smaghi.
Totuşi, eforturile legate de această problemă nu trebuie descurajate, a arătat Smaghi.
El consideră că ar fi mai potrivit să fie promovat un cadru de reglementări mai larg la nivel european, în care creditorii şi debitorii să poată revizui mai uşor termenii de finanţare.
Smaghi a mai avertizat că schimbările făcute nu vor avea niciun efect.
"Nu s-a făcut nicio modificare în sistemul de guvernanţă pentru reducerea stimulentelor incorecte. De ce s-ar comporta ţările Eurogroup alt-fel decât au făcut-o în trecut?", s-a întrebat oficialul BCE, citat de Mediafax.
El a adăugat că orice mecanism de timpul unei plase de siguranţă bugetară ar trebui să primească statutul de "creditor preferenţial" de tipul celui al FMI, astfel încât să recupereze fondurile acordate înaintea oricărui alt creditor privat.
În privinţa posibilităţii ca un stat din zona euro să intre în faliment, Smaghi şi-a temperat poziţia de la începutul acestui an, când excludea ideea, afirmând că "o astfel de posibilitate nu poate fi exclusă".