BCR: "Economia României a încetinit puternic în aprilie"

Activitatea economică a încetinit puternic în finalul lunii martie şi începutul lunii aprilie şi a ajuns la 73% din media unei luni normale pre-Covid-19, arată analiştii BCR Cercetare într-un raport. În februarie activitatea economică s-a situat la un nivel de 92% comparativ cu o lună normală pre-criză, iar în martie la 89%.

Analiştii notează: "Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile economice de pe plan intern arată o încetinire evidentă a activităţii la final de martie şi început de aprilie. Aceasta evoluţie este explicată atât de factori sezonieri - sărbătorile catolice de Paşti din Germania -, dar şi de al treilea val al pandemiei. Activitatea economică a stat la 73% din media unei luni normale pre-criză în primele nouă zile din aprilie, de la 89% în martie. Datele istorice sunt revizuite. Mobilitatea spre locurile de muncă a scăzut spre nivelurile de la început de februarie, înainte de redeschiderea şcolilor".

Încetinirea economiei din martie a fost semnalată şi de indicatorii de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană care au arătat o creştere lunară de doar 0,5 puncte a ESI, evoluţie foarte slabă comparativ cu avansul ESI pentru zona Euro care a fost de 7,6 puncte. Creşterea lunară a ESI din martie s-a datorat de altfel exclusiv creşterii încrederii managerilor din servicii în condiţiile în care în industrie, comerţul cu amănuntul şi construcţii încrederea a scăzut.

Indicatorii Comisiei (ESI) vizează încrederea în economie şi principalele sectoare din ţările membre ale Uniunii Europene şi are un o relaţie relevantă de corelaţie cu nivelul activităţii economice. Conform indicelui BCR cu frecvenţă ridicată, activitatea economică s-a situat la 83% în decembrie şi 85% în ianuarie.

Amintim că Guvernul a redus în finalul lunii trecute programul de operare al centrelor comerciale în weekend - inclusiv vineri - şi a restricţionat aproape complet circulaţia după ora 20:00.

Analiştii BCR mai fac trimitere şi la declaraţiile de săptămâna trecută ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care a afirmat că banca centrală nu vede motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară, în prezent la 1,25%.

"BNR este pregătită să asigure flexibilitatea ţintei sale de inflaţie, ceea ce în opinia noastră arată tolerarea în anumite perioade a unor inflaţii mai mari. Referitor la cursul de schimb, banca centrală este dispusă sa asigure mai multă flexibilitate considerând şi rolul acestuia de ancoră a încrederii sociale. Credem că disponibilitatea BNR de a permite variaţii semnificativ mai mari ale cursului de schimb EUR/RON va rămâne redusă deoarece aducerea în discuţie a încrederii sociale rezonează cu o volatilitate relativ mică a cursului", spun specialiştii BCR.

Indicele BCR privind activitatea economică zilnică cuprinde şase indicatori: starea pieţei muncii (utilizând datele pe contractele de muncă suspendate/încheiate completate cu datele căutate despre ajutorul de şomaj de pe Google Trends), indicele activităţii pentru economia germană (pe baza consumului de electricitate), consumul de electricitate din România, nivelul poluării aerului, indicele tranzacţiilor cu carduri BCR (volumul) şi mobilitatea către locurile de muncă (date Google). BCR a revizuit pozitiv în februarie estimarea de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) al României din acest an la +4,2%.

Economistul-şef al ING Bank România, Valentin Tătaru, consideră la rândul său că recenta criză politică nu va avea efecte de lungă durată asupra cursului euro/leu care este de aşteptat să rămână stabil de aici încolo pentru o perioadă de timp. Acesta notează totuşi că "tulburările politice vin într-un moment nefericit".

Ieri, euro a atins totuşi un nou maxim istoric în raport cu moneda naţională, de 4,9261 lei faţă de 4,9251 lei în data de 31 martie, precedentul maxim istoric. Deşi deprecierea este una modestă de la zi la zi, ea presiunea pe depreciere a reînceput să se simtă uşor săptămâna trecută pe fondul crizei politice. Intra-day, înainte de cotarea oficială, euro s-a dus la un moment dat până la 4,9370 lei însă a fost retras de către BNR. În acelaşi timp, randamentul la bondurile suverane în lei pe 10 ani ale România a scăzut ieri surprinzător, chiar dacă pentru scurt timp, la 3,015% de la 3,06%, cel mai redus nivel din data de 16 martie încoace.

Valentin Tătaru mai spune că datele cu frecvenţă ridicată ale ING cu privire la economia României arată de asemenea o încetinire în trimestrul întâi comparativ cu trimestrele anterioare, însă economia rămâne pe o traiectorie de creştere pozitivă.

"Probabil ca urmare a poziţiei fiscale încă expansioniste, deficitul bugetar atingând deja 1,14% din PIB după primele două luni din 2021, dând impuls consumului public şi posibil investiţiilor. Ne menţinem prognoza peste medie de 5,5% pentru creşterea PIB în 2021, chiar dacă restricţiile care au intrat în vigoare cu cel de-al treilea val al pandemiei nu au fost complet incluse în scenariul nostru de bază din februarie când ne-am îmbunătăţit estimarea. (...) Suplimentar, recentele tulburări politice nu par neglijabile dar dinamicile şi soluţiile vor fi probabil mai bine reflectate în pieţele financiare decât în economia reală. (...) Nu anticipăm o rupere a coaliţiei (de guvernare)", notează Tătaru.