Salvatori căutau victime în ruine din care ieşea fum, în portul Beirut, miercuri, la o zi după două explozii uriaşe soldate cu peste 100 de morţi şi mii de răniţi, relatează AFP şi News.ro
Capitala libaneză - declarată "oraş sinistrat" - s-a trezit în şoc după aceste două explozii de o putere atât de mare încât au fost înregistrate de senzorii Institului american de geofizică USGS ca un cutremur de magnitudinea 3,3.
În epicentrul exploziei, al cărei suflu a fost resimţit până pe Insula Cipru, la peste 200 de kilometri distanţă, peisajul este apocaliptic - containere care seamănă cu nişte cutii de conservă răsucite, maşini calcinate, pământul acoperit de valize şi documente de la birouri din jur, luate de suflul exploziei.
Inclusiv Căşti Albastre au fost rănite grav - la bordul unei nave amarate în port -, potrivit Misiunii ONU în Liban.
Salvatori, cot la cot cu agenţide securitate, au căutat toată noaptea de marţi spre miercuri supravieţuitori sau morţi prinşi sub dărâmături.
Directorul Crucii Roşii libaneze George Kettani a anunţat că cel puţin 100 de persoane au fost ucise în explozie, potrivit Reuters.
Bilanţul ar putea creşte miercuri, iar spitalele din capitală - deja pline din cauza pandemiei covid-19 - sunt saturate.
ZI DE DOLIU NAŢIONAL
Premierul Hassan Diab a decretat miercuri zide doliu naţional şi a promis că cei care se fac vinovaţi vor trebui "să dea socoteală".
Guvernul arată cu degetul o încărcătură de nitrat de amoniu depozitată "fără măsuri de precauţie" în port.
"Este inadmisibil ca o încărcătură de nitrat de amoniu estimată la 2.750 de tone, să fie prezentă de şase ani într-un depozit, fără măsuri de precauţie. Este inacceptabil şi nu putem tace", a declarat premierul în Consiliul Superior al Apărării, citat de un purtător de cuvânt într-o conferinţă de presă.
Nitratul de amoniu - o substanţă care intră în compoziţia anumitor îngrăşăminte, dar şi explozivi - este o sare albă şi inodoră, folosită ca bază a numeroase îngrăşăminte pe bază de zot, sub formă de granule şi a cauzat mai multe accidente industriale -inclusiv o explozie la o fabrică AZF la Toulouse, în sud-vestul Franţei, în 2001.
AJUTOARE DE LA PARIS
Numeroase ţări au propus să ajute Libanul, inclusiv Franţa, care trimite miercuri câteva tone de material sanitar.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat pe Twitter că trimite un detaşament în domeniul Securităţii Civile şi "câteva tone de material sanitar" la Beirut.
Statele Unite au propus de asemenea să ajute, dar şi Germania, care înegistrează mulţi răniţi în rândul membrilor personalului Ambasadei sale la Beirut.
Chiar şi Israelul a propus "un ajutor umanitar şi medical" vecinului său libanez - cu care se află tehnic în război.
O primă explozie a fost auzită marţi la Beirut - o aglomeraţie cu aproximativ două milioane de locuitori - urmată de altă explozie, foarte puternică şi care au provocat o uriaşă ciupercă de fum pe cer.
Imobile s-au zgâlţâit, iar geamuri au fost sparte pe o rază de kilometri în jur.
Pe străzile din Beirut, militari au evacuat locuitori şocaţi, unii plini de sânge, cu tricouri legate la răni la cap, în timp ce alţi locuitori căutau disperaţi rude absente la apel.
"A fost ca o bombă atomică. Am văzut totul (în viaţa mea), dar nu aţa ceva", a declarat un profesor pensionar, Makrouhie Yerganian, care locuieşte de peste 60 de ani la marginea portului.
Această dramă are loc în contextul în care Libanul se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii - marcată de o depreciere monetară fără precedent, concedieri masive şi restricţii bancare drastice.