Berarii locali doresc să îmbutelieze şi sucuri pe aceleaşi linii de îmbuteliere folosite la bere

Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România (PSIPBR) doreşte corelarea codului fiscal cu aquis-ului comunitar în privinţa introducerii şi în România a posibilităţii îmbutelierii de către fabricile de bere şi a băuturilor carbogazoase nealcoolice pe aceeaşi linie de îmbuteliere.

"În perioada următoare, vom aduce un amendament Codului Fiscal în legătură cu acest subiect", a declarat, la sfîrşitul săptămînii trecute, Vifor Verşescu, directorul general al PSIPBR.

Evenimentul a fost organizat cu ocazia desfăşurării şedinţei Consiliului de Conducere al Asociaţiei Europene a Berarilor Independenţi - SIB Europa, al cărui membru este PSIPBR.

Vasile Joantă, vicepreşedintele PSIPBR, a explicat că, potrivit prevederilor actuale ale Codului Fiscal, un producător de bere nu poate îmbutelia pe liniile sale de îmbuteliere alt produs decît cel pentru care a obţinut antrepozit fiscal.

"Noi cerem posibilitatea îmbutelierii băuturilor răcoritoare pe aceleaşi linii, pentru că în cazul producătorilor de bere local independenţi gradul de utilizare al echipamentului este mic, iar această posibilitate ar contribui la depresarea costurilor cu forţa de muncă", a mai subliniat Vasile Joantă.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, la care au participat preşedinţii patronatelor berarilor independenţi din Germania (Roland Demleitner), Marea Britanie (David Robert) şi Polonia (Andrzej Olkowski), a fost reiterată necesitatea aplicării sistemului de taxe diferenţiat pentru fabricile de bere de tip IMM, posibilitate prevăzută în Directiva UE nr. 83/1992 privind IMM-urile.

În acest context, Roland Demleitner a explicat că documentul permite reducerea de pînă la 50 la sută faţă de rata normală a nivelului accizelor pentru fabricile de bere mici şi mijlocii independente cu o producţie vîndută aflată sub 200.000 hectolitri.

"Acest sistem aplicat în Germania şi Belgia de peste 100 de ani a ajutat fabricile mici şi independente să compenseze dezavantajele faţă de marii producători", a subliniat Demleitner, adăugînd că în Germania există 1.250 de fabrici independente, iar motivul pentru care acestea au supravieţuit a fost aplicarea sistemului diferenţiat de accizare. Potrivit lui Demleitner acest sistem aduce beneficii atît consumatorului cît şi statului.

Astfel, consumatorul are la îndemînă o gamă largă de mărci de bere la preţuri corecte, în timp ce, pentru stat reducerea fiscalităţii înseamnă încasări mult mai mari la buget.

"Astfel, se încasează mai mult impozit pe profit şi mai mult TVA datorită investiţiilor pe care aceste fabrici le-ar face. Deci, ar creşte şi numărul locurilor de muncă şi s-ar dezvolta activitatea la nivelul întregii economii", a mai arătat Demleitner.

În România, din cele 121 de fabrici de bere înregistrate în anii 1995-1996 au rămas doar 21.