BLOOMBERG ECONOMICS: "Bilanţul Fed va atinge un vârf de 9 trilioane de dolari în 2022, înainte ca banca să pună stop achiziţiilor de active"

Bilanţul Federal Reserve (Fed) va atinge un vârf de peste 9 trilioane de dolari, echivalentul a circa 35% din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite, înainte ca banca centrală americană să anunţe reducerea ritmului de achiziţie de active în debutul anului viitor, potrivit unei analize Bloomberg Economics. Ulterior, pe orizontul următorilor 10 ani, bilanţul Fed este estimat să scadă sub 7 trilioane de dolari.

Până atunci, potrivit estimărilor Bloomberg, bilanţul Fed va continua să crească cu 120 de miliarde de dolari lunar până cel puţin în primele luni ale lui 2022, de unde va continua să crească, dar cu un ritm mai redus, până la circa 9,4 trilioane de dolari. Fed-ul este estimat să pună stop majorării bilanţului în a doua jumătate a lui 2022 şi să înceapă reducerea efectivă a bilanţului în al treilea trimestru din 2024.

Ca pondere în PIB, bilanţul Fed nu va scădea mai mult de nivelul de 20% până în 2030, potrivit estimării Bloomberg.

Între timp, bilanţul Fed a continuat să crească în ultimele luni şi a atins noi recorduri, situându-se în prezent la 8,1 trilioane de dolari, potrivit datelor publicate la finalul săptămânii trecute. Raportat la întreaga populaţie a SUA, raport ce arată într-o anumită măsură gradul de socializare al pierderilor din pieţele financiare americane, fiecare persoană din Statele Unite are pe bilanţul Fed circa 23.000 de dolari.

Amintim şi o prognoză Deutsche Bank realizată în luna mai, care, în ciuda semnalelor Fed, estima că bilanţul băncii centrale americane ar putea ajunge la 40 de trilioane de dolari în anul 2050. De notat că datoria Statelor Unite a crescut de la circa puţin sub 10 trilioane de dolari în 2008 la 27 trilioane de dolari în 2021, doar datoria crizei Covid-19 fiind de aproape 7 trilioane de dolari - o proporţie însemnată fiind monetizată de către Fed.

Bilanţul Fed deja s-a dublat faţă de nivelul de dinainte de februarie 2020, iar estimările recente vin în condiţiile în care oficialii băncii centrale americane sunt tot mai presaţi în ultima perioadă să înceapă cel puţin discuţiile despre eventuala reducere a ritmului de achiziţii de active, o temă evitată în prezent pentru a nu provoca tensiuni în sistemul financiar.

"Dacă raportul dintre bilanţul Fed şi datoria publică rămâne în media post-criză financiară globală - să zicem 30% faţă de 35% în prezent - atunci bilanţul Fed ar fi undeva la 40 de trilioane de dolari în 2050 de la puţin sub 8 trilioane de dolari în prezent", arăta în luna mai economistul Deutsche Bank Jim Reid într-o analiză.

Dincolo de caracterul uluitor al prognozei Deutsche Bank, aceasta presupune în esenţă că Fed-ul nu va mai putea niciodată să normalizeze politica monetară, un scenariu concretizat în realitate în Japonia ultimilor treizeci de ani ca urmare a spargerii bulei financiare din 1991. Banca naţională din Japonia a ajuns de altfel de-a lungul anilor să cumpere prin ETF-uri chiar acţiuni ale companiilor listate la Tokyo cauzând distorsiuni şi mai puternice în pieţele financiare, o postură de politică monetară din care încă nu are ieşire în condiţiile în care deţinerile sale (35 de trilioane de yeni) reprezintă circa 80% din piaţa ETF-urilor din Japonia.

De amintit că Fed-ul a promis în anii 2008-2010, la începutul programelor de relaxare cantitativă, că acestea sunt "temporare prin natura lor". În martie, 2010, Ben Bernanke, atunci preşedintele Federal Reserve, afirma într-o audiere în Congresul american că bilanţul Fed urma să revină în perioada următoare unde era înainte de criza financiară globală, respectiv undeva "sub 1 trilion de dolari".

Ulterior, deşi au fost sistate în octombrie 2014 - după o contribuţie masivă la creşterea inegalităţii (de menţionat că doar în 2020, gospodăriile din SUA au înregistrat o creştere a averii de 13,5 trilioane de dolari, cea mai mare creştere anuală din ultimele trei decenii, din care o treime s-a dus la cei mai bogaţi 1% dintre americani) -, achiziţiile de obligaţiuni au revenit în implementare în septembrie 2019 şi au accelerat în martie 2020 la 120 de miliarde de dolari lunar. În perioada scursă apoi între octombrie 2017 şi septembrie 2019, Fed-ul şi-a redus bilanţul de la 4,5 trilioane de dolari la 3,76 trilioane de dolari. Înainte de septembrie 2008, bilanţul Fed se situa la 0,9 trilioane de dolari.

• Morgan Stanley: "Un «hawkish» Fed ar putea fi cel mai mare risc pentru pieţe"

Şedinţa de acum două săptămâni a Fed a adus primele semnale cu privire la debutul ciclului de întărire a politicii monetare, iar indicii bursieri din SUA s-au corectat uşor în condiţiile în care diagrama privind proiecţiile membrilor conducerii Fed pentru rata dobânzii indică faptul că majoritatea acestora înclină spre două creşteri de dobândă de câte 25 de puncte de bază până la finalul anului 2023, faţă de nici o creştere vazută la şedinţa de politică monetară din 17 martie.

Piaţa anticipa de asemenea că Fed-ul va indica doar o creştere de dobândă pe orizontul de prognoză, context în care economiştii Morgan Stanley spun că un Fed agresiv ("hawkish", în balanţă cu "dovish") pe partea de reducere a ritmului de achiziţie şi majorări de dobândă reprezintă cel mai mare risc pentru pieţe.

"Deşi economiştii noştri nu şi-au modificat viziunea asupra politicilor Fed (...) vedem ritmul de reducere a achiziţiilor şi proiecţia ritmului de majorări de dobânzi drept cele mai mari riscuri (pentru pieţe). Date economice din ce în ce mai puternice ar putea intensifica această schimbare spre o politică «hawkish» a Fed", afirmă Vishwanath Tirupattur, directorul de cercetare de la departamentul venit fix al Morgan Stanley.

De menţionat că perspectiva lui Tirupattur începe să devină cea generală, anume că un "hawkish tilt" din partea Fed este cel mai mare risc pentru pieţe - fie că această schimbare pe politica Fed vine din inflaţia în accelerare sau dintr-o accelerare a activităţii economice: ultimul sondaj de pe Wall Street cu privire la riscuri realizat de Michael Darda, economistul şef de la MKM Partners, arată că 57,78% respondenţi consideră că cel mai mare risc la adresa pieţelor financiare este întărirea politicii monetare de către Fed.

Pieţele americane sunt în prezent inundate cu lichiditate (https://www.bursa.ro/cererea-pentru-facilitatea-reverse-repo-a-fed-explodeaza-si-se-indreapta-catre-1-trilion-de-dolari-85755349), cu încă 840 de miliarde de dolari urmând să intre în pieţe până la finalul anului doar prin achiziţii ale Fed, la care se adaugă descărcarea contului general al Trezoreriei americane (TGA) de la peste 600 de miliarde de dolari în iunie la 450 de miliarde de dolari până în finalul lunii iunie.