Bogdan Chiriţoiu, un nou mandat în fruntea Consiliului Concurenţei

Bogdan Chiriţoiu şi-a reînnoit, ieri, oficial, pentru următorii cinci ani, mandatul de preşedinte al Consiliului Concurenţei, odată cu depunerea jurământului în faţa preşedintelui Klaus Iohannis. În cadrul aceluiaşi eveniment, a depus şi jurământul şi noul vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, avocatul Dan Virgil Pascu.

"Consiliul Concurenţei este o autoritate cu rol cheie în susţinerea economiei d epiaţă bazată pe libera iniţiativă şi pe concurenţă. Înaintea oricărei opţiuni a legiuitorului şi oricărei politici a autorităţilor statului, Constituţia ne arată că statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului economic pentru dezvoltarea ţării noastre. De aceea, activitatea Consiliului Concurenţei va trebui să rămână esenţială în privinţa respectării depline a regulilor economiei de piaţă. (...) Provocările generate de contextul pandemiei de Covid -19 au marcat anul trecut inclusiv activitatea Consiliului Concurenţei. Anul 2020 a fost dificil din punct de vedere economic, când preţurile unor produse esenţiale au reflectat comportamente speculative, arbitrare şi am avut o piaţă insuficient structrurată din punct de vedere al mecanismelor şi comportamentelor concurenţiale. Rapoartele Consiliului Concurenţei de anul trecut arată o creştere consistentă a numărului de investigaţii finalizate (...) în urma cărora au fost sancţionate practicile neconcurenţiale. Aceste aspecte ridică întrebări legitime: ce se întâmplă cu activitatea de prevenţie, ce nu funcţionează corect în România în ceea ce priveşte concurenţa şi mai ales de ce nu funcţionează. Răspunsul la aceste întrebări poate avea valenţe multiple şi e responsabilitatea autorităţilor cu atribuţii în reglementare şi legiferare să analizeze problemele respective şi să propună soluţii adecvate. (...) E necesară o mai bună colaborare între instituţii şi încurajez Consiliul Concurenţei să fie unul dintre liderii unei asemenea schimbări", a declarat, la finalul evenimentului, preşedintele Klaus Iohannis.

Amintim că Bogdan Chiriţoiu se află în fruntea Consiliului Concurenţei din anul 2009. În 2021, el a fost propus pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de către Colegiul Consultativ alcătuit din 17 membri - reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile, ai sindicatelor şi patronatelor, apoi aprobat de Guvern şi, în 25 mai, avizat favorabil în şedinţă comună de comisiile reunite de buget, finanţe, bănci, de comisiile pentru industrii şi servicii şi de comisiile de politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor şi Senat.

În urma audierilor la şedinţa la care au participat 74 de parlamentari din cei 97 de membri ai celor cinci comisii, Bogdan Chiriţoiu a primit 42 de voturi pentru reînnoirea mandatului de preşedinte al Consiliului Concurenţei, 19 parlamentari au votat împotrivă, iar 9 s-au abţinut.

În aceeaşi şedinţă, avocatul sibian Dan Virgil Pascu, specialist în drept concurenţial, a fost avizat favorabil cu 46 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri, pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.

În prezentarea candidaturii sale, domnul Chiriţoiu a arătat că investigaţiile efectuate de Consiliul Concurenţei acoperă principalele industrii din ţară şi că în urma acestor verificări au fost aplicate sancţiuni în valoare totală de 800 milioane euro, din care 80 milioane euro numai anul trecut, în timpul pandemiei Covid-19.

El a menţionat că în ultimii ani durata investigaţiilor efectuate de Consiliul Concurenţei a scăzut semnificativ şi că îşi doreşte ca pe termen scurt să fie implementat un sistem big-data din open-sources, pentru verificarea rapidă a licitaţiilor publice din SICAP, verificare ce va oferi datele cu privire la trucarea sau fraudarea achiziţiilor publice.

Tot pe termen scurt, preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că instituţia publică va continua verificarea respectării procesului de liberalizare a pieţei de gaze şi pieţei de energie electrică. Bogdan Chiriţoiu a precizat că pe termen mediu îşi doreşte schimbări legislative cu privire la verificarea informaţiilor şi cu privire la modul în care trebuie investigate firmele care ocupă doar 20% sau 30% dintr-o anumită piaţă, neputând fi catalogate drept firme mari.