English
Pieţele globale au încheiat primul trimestru din 2023 pe verde, după o revenire puternică condusă de perdanţii din 2022, cripto şi tehnologie, conform unui comunicat remis redacţiei. Inflaţia încetineşte dramatic în Europa, susţinută de scăderea preţurilor la petrol şi gaze naturale, deşi cifrele sunt foarte diferite de la o ţară la alta. Dar acest progres este acum ameninţat: într-o mişcare surprinzătoare, făcută duminică seara, OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) s-a angajat să reducă producţia, cu scopul de a creşte preţul petrolului. Această mişcare sporeşte îngrijorările legate de noi presiuni inflaţioniste.
Potrivit sursei citate, noile reduceri ale producţiei de petrol decise de OPEC+ sunt estimate la 1,16 milioane de barili pe zi începând cu luna mai şi până la sfârşitul anului 2023. Cele mai mari scăderi vin din partea Arabiei Saudite şi a Rusiei - 500.000 de barili pe zi fiecare, urmate de Irak - 211.000, Emiratele Arabe Unite - 144.000 şi Kuweit - 128.000. Analiştii estimează că aceste măsuri ar putea creşte preţul petrolului cu 10 dolari pe baril. Piaţa futures cotează ţiţeiul Brent cu livrare în iunie la peste 84 de dolari pe baril, în creştere cu 5 dolari faţă de închiderea de vineri. Producătorii OPEC+ conveniseră deja asupra unor reduceri de 2 milioane de barili pe zi până la sfârşitul acestui an. Noile reduceri au ca scop să ajute preţul ţiţeiului să îşi continue creşterea de la minimul ultimelor 15 luni atins la jumătatea lunii martie.
Între timp, inflaţia europeană a înregistrat o scădere mai mare decât se preconiza, determinată de energie, până la 6,9%, de la 8,5% anterior, preţurile gazelor naturale fiind cu 85% mai reduse faţă de maximele de anul trecut. Aceasta este o a cincea scădere consecutivă, dar ascunde şi o realitate îngrijorătoare: inflaţia de bază a înregistrat o nouă creştere la 5,7%. Aceste creşteri de preţuri se află la niveluri record şi sunt determinate de evoluţia salariilor şi de creşterile preţurilor la alimente.
Este probabil ca situaţia actuală să menţină Banca Centrală Europeană (BCE) pe linia creşterii ratelor dobânzii şi să susţină efortul monedei euro de a atinge nivelul cheie de 1,10 faţă de dolar. Sarcina BCE va fi din ce în ce mai complicată din cauza inflaţiei variate din Europa, de la creşterile de preţuri de 3,1% din Spania la cele de 7,8% din Germania. Banca Naţională a României a majorat ratele dobânzilor în T1 2023 cu doar 0,25% în ianuarie, făcând o pauză în februarie. Următoarea decizie este marţi, 04.04.2023, când piaţa se aşteaptă ca pauza să continue.
Primul trimestru din 2023 a fost unul volatil, producând o revenire spectaculoasă în ianuarie, când investitorii au reconsiderat fundamentele acţiunilor din zona de tehnologie, care au suferit scăderi majore anul trecut. Raliul a fost ajutat de cheltuielile de consum din SUA care s-au menţinut la un nivel ridicat, de prăbuşirea preţurilor la gaze naturale în Europa şi de faptul că s-a redeschis China şi a renunţat la politica sa de zero-Covid.
În februarie, au apărut însă noi îngrijorări privind scăderea reală a inflaţiei, deoarece pieţele forţei de muncă au rămas tensionate, iar serviciile şi salariile au evoluat în tandem. Luna martie a adus falimentele Silicon Valley Bank şi Credit Suisse, ceea ce a generat temeri legate de o posibilă criză şi a dus la scăderea previziunilor de creştere economică şi inflaţie. În primul trimestru din 2023 S&P 500 a crescut cu 7,5%, în timp ce cel mai mare perdant din 2022, Nasdaq a câştigat aproape 18%. În Europa, DAX a crescut cu 12,25%, iar indicele CAC 40 Franţa a crescut cu 13,11%. Şi Bursa de Valori Bucureşti a terminat pe verde cu o creştere de aproape 4% a principalului său indice BET, se menţionează în comunicat.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
