Bosnia şi Herţegovina, în pericol "foarte real" de a se dezmembra, avertizează înaltul reprezentant ONU

Reprezentantul şef al comunităţii internaţionale din Bosnia a avertizat că ţara este în pericol iminent de dezmembrare şi că există o perspectivă "foarte reală" de revenire la conflict, scrie Guardian, citat de Hotnews.

Într-un raport către ONU, consultat de publicaţia britanică, Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia şi Herţegovina, a declarat că, dacă separatiştii sârbi îşi vor pune în aplicare ameninţarea de a-şi recrea propria armată, împărţind forţele armate naţionale în două, va fi nevoie să fie trimise mai multe forţe internaţionale de menţinere a păcii pentru a opri alunecarea spre un nou război.

În prezent, misiunile internaţionale de menţinere a păcii în Bosnia sunt în sarcina unei forţe reziduale a UE (Eufor), care are 700 de membri. NATO mai are doar o prezenţă formală, cu cartierul general la Sarajevo.

Mandatul de un an al ambelor forţe urmează să fie reînnoit săptămâna aceasta în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia a ameninţat că va bloca o rezoluţie dacă nu sunt eliminate toate referinţele la Înaltul Reprezentant, ceea ce ar putea submina autoritatea lui Schmidt în calitate de supraveghetor al acordului de pace de la Dayton din 1995.

În primul său raport de la preluarea postului în august, Schmidt, fost ministru al guvernului german, a avertizat că Bosnia se confruntă cu "cea mai mare ameninţare existenţială din perioada de după război".

Liderul sârbilor bosniaci ameninţă cu ieşirea din structurile statului

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, ameninţă cu retragerea din instituţiile de la nivel de stat, inclusiv din armata naţională realizată cu ajutorul asistenţei internaţionale în ultimul sfert de secol, şi să reconstituie o forţă sârbă.

La 14 octombrie, Dodik a declarat că va forţa armata bosniacă să se retragă din Republica Srpska (jumătatea sârbă a Bosniei), încercuindu-i cazărmile şi că, dacă Occidentul va încerca să intervină militar, el are "prieteni" care au promis să sprijine cauza sârbă, o presupusă referire la Serbia şi Rusia.

Luna trecută, poliţia sârbă bosniacă a efectuat exerciţii "antiteroriste" pe muntele Jahorina, de unde forţele sârbe au bombardat Sarajevo pe parcursul unui asediu din 1992-1995.

"Acest lucru echivalează cu o secesiune fără a o proclama", a scris Schmidt într-un raport trimis vineri secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

El afirmă că acţiunile lui Dodik "pun în pericol nu numai pacea şi stabilitatea ţării şi a regiunii, ci - dacă nu primesc răspuns din partea comunităţii internaţionale - ar putea duce la desfiinţarea acordului [de pace de la Dayton] însuşi".

Înaltul reprezentant a spus că este posibil să aibă loc ciocniri între forţele naţionale bosniace de aplicare a legii şi poliţia sârbă bosniacă.

"În cazul în care forţa armată din Bosnia şi Herţegovina [Bosnia şi Herţegovina] se va diviza în două sau mai multe armate, nivelul prezenţei militare internaţionale ar necesita o reevaluare", a avertizat Schmidt.

"O lipsă de reacţie la situaţia actuală ar pune în pericol [acordul de la Dayton], în timp ce instabilitatea din Bosnia şi Herţegovina ar avea implicaţii regionale mai largi", a spus el. "Perspectivele unei divizări şi a unui conflict în continuare sunt foarte reale".

Ruşii pun condiţii pentru a nu bloca rezoluţia

Avertismentele lui Schmidt au fost transmise în timp ce Consiliul de Securitate al ONU îşi pregătea rezoluţia anuală de reînnoire a mandatului de menţinere a păcii pentru Eufor şi sediul NATO, cu un vot ce ar putea avea loc încă de miercuri.

Moscova ameninţă să blocheze rezoluţia dacă nu sunt eliminate toate referinţele la înaltul reprezentant.

Kremlinul s-a opus numirii lui Schmidt de către un Consiliu de implementare a păcii, un organism multinaţional ad-hoc înfiinţat pentru a pune în aplicare acordul de pace de la Dayton, şi refuză să-i recunoască autoritatea.

"Suspectez că ceea ce Rusia doreşte cu adevărat este să reducă autoritatea biroului Înaltului Reprezentant, împiedicându-l să informeze consiliul", a declarat un diplomat apropiat discuţiilor.

Kurt Bassuener, co-fondator şi asociat senior al Democratization Policy Council, un thinktank cu sediul la Berlin, a declarat:

"Se pare că americanii, britanicii şi francezii au fost efectiv de acord să elimine cu adevărat referirile la înaltul reprezentant, care au fost un limbaj standard în toate rezoluţiile anterioare."

El a adăugat: "Şi, deşi din punct de vedere juridic, acest lucru nu îl subminează pe înaltul reprezentant, din punct de vedere politic, cu siguranţă o face."

Există dorinţă în UE şi SUA pentru a salva situaţia?

Chiar dacă mandatul Eufor este reînnoit, nu există prea multă dorinţă în UE pentru a întări mica forţă rămasă în Bosnia. Unele state membre, în special Ungaria, îl susţin pe Dodik.

"Cred că este dispus să parieze pe posibilitatea ca, oricât de improbabil ar fi, să scape faţă curată, modificând rapid situaţia din teren şi mizând pe ideea că întârzierea şi confuzia vor pune stăpânire atât pe Sarajevo, cât şi pe comunitatea internaţională şi că, în cele din urmă, nu vor exista consecinţe internaţionale semnificative", a declarat Jasmin Mujanović, un politolog bosniac.

Adjunctul adjunctului secretarului de stat american Gabriel Escobar a declarat săptămâna trecută în Congres că SUA colaborează cu UE pentru "a se asigura că există consecinţe pentru orice acţiune ilegală sau destabilizatoare" în Bosnia.

Dar nu este clar dacă administraţia Biden va susţine o revenire la menţinerea păcii de către NATO.