Bruno Ribo: "Investiţiile ArcelorMittal au depăşit valoarea stabilită la privatizarea Sidex"

• Interviu cu Bruno Ribo, directorul general al "ArcelorMittal" Galaţi

Reporter: AVAS a aplicat o serie de sancţiuni şi a acţionat în instanţă "ArcelorMittal", pentru că nu a realizat toate obiectivele de investiţii asumate în contractul de privatizare a combinatului de la Galaţi. De ce nu aţi realizat investiţiile în cauză?

Bruno Ribo: Am negociat cu AVAS în mai mulţi ani, cu privire la Anexa contractului de privatizare, care reflectă planul de investiţii ataşat acestui contract.

"ArcelorMittal" a investit de cel puţin două ori mai mult decât prevedea contractul de privatizare. Însă, unele obiective de investiţii, care erau în anexă, nu au fost realizate. Motivul pentru acest lucru este foarte simplu: când s-a realizat contractul de privatizare, s-au avut în vedere informaţii cu privire la instalaţiile existente şi la condiţiile de piaţă, informaţii relevante la nivelul anului 2001. Planul de inves-ti-ţii a fost realizat pentru perioada 2001-2011. În zece ani, s-au schim-bat foarte multe lucruri. Deci, principalul motiv pentru care anumite investiţii nu au fost realizate este că ne-am adaptat planul de investiţii la noul context economic şi la noile cerinţe ale pieţei.

În anul 2009, AVAS a deschis o procedură de arbitraj la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Procedura a fost suspendată pe o anumită perioadă, în vederea încercării unei rezolvări amiabile a situaţiei. Noi am propus autorităţilor un Memorandum de înţelegere, care s-a aflat pe punctul de a fi încheiat, însă, din anumite motive, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Acum, AVAS a reluat tot procesul de la început, ceea ce pentru noi nu a fost acceptabil. În consecinţă, re reia procedura de la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, procedură care a fost suspendată în perioada în care s-a încercat rezolvarea amiabilă a acestei chestiuni.

Reporter: Ce presupune acest Memorandum de înţelegere?

Bruno Ribo: Principiul Memorandumului era simplu: doream să ni se confirme celelalte investiţii făcute de noi şi care au fost impuse de piaţa oţelului, dar care nu fuseseră incluse, iniţial, în Anexa la contractul de privatizare, iar noi am fost de acord să plătim penalităţile pentru întârzierea unor proiecte.

În opinia noastră, ambele aspecte sunt legate şi nu pot fi separate.

• Combinatul de la Galaţi, 2-3% din afacerile "ArcelorMittal"

Reporter: În ce măsură rezultatele "ArcelorMittal" Galaţi din al treilea trimestru al anului au influenţat rezultatele trimestriale ale întregului grup?

Bruno Ribo: Suntem parte a celui mai mare producător mondial de oţel. În consecinţă, într-o măsură redusă. Activitatea de la Galaţi generează aproximativ 2-3% din cifra de afaceri a "ArcelorMittal".

Reporter: Aţi înregistrat progrese în ceea ce priveşte încheierea unui contract pe termen lung pentru furnizarea de energie electrică?

Bruno Ribo: Ultimele informaţii sunt cunoscute. Am apelat, din nou, la platforma OPCOM cu aceeaşi solicitare pe care o avem de un an. Noi nu suntem un trader de energie electrică, ci consumăm această energie exclusiv pentru activitatea de producţie. Suntem în concurenţă cu multe companii care au acces la ceea ce noi nu avem, şi anume la energie electrică furnizată într-un mod predictibil, stabil, sustenabil şi la un preţ corect de piaţă. Tipul de contract pe care noi îl dorim, de 150 MW/h, pe o durată de cel puţin un an, nu poate fi uşor de furnizat. Şi, am demonstrat că actuala platformă OPCOM nu poate să ne ofere ceea ce avem nevoie.

Deşi piaţa este, în acest moment, direcţionată de către vânzători, nici aceştia nu reuşesc să găsească mereu cumpărători pentru ofertele lor, ceea ce arată că ceva este greşit în legătură cu sistemul.

Reporter: Cât mai poate rezista "ArcelorMittal" în aceste condiţii, a lipsei unui contract de furnizare pe termen lung a energiei electrice?

Bruno Ribo: Preţul energiei electrice este una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm, însă, mai gravă este situaţia care există în piaţă, în prezent.

Preţul oţelului este puternic legat de sănătatea economiei globale, stând la baza multor investiţii şi bunuri de larg consum. De fiecare dată când economia nu o duce bine, producătorii de oţel sunt puşi în faţa unor situaţii dificile. De exemplu, în Europa, piaţa oţelului a scăzut cu aproape 30%, faţă de anul 2008. Şi nu ne aşteptăm să se revină la nivelurile de dinainte de criză în mai puţin de cinci ani.

Noi, aici, în România, avem şi alte dificultăţi, concurând în regiunea Mării Negre, care este una dintre cele mai deschise pieţe din lume în ceea ce priveşte producţia de oţel. Concurăm cu companii care au avantaje faţă de noi, deoarece au acces la aprovizionarea cu materii prime, la preţuri mai mici la energie.

Reporter: Există temeri că "ArcelorMittal" Galaţi va fie nevoită să facă noi restructurări, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea numărului de angajaţi. Aveţi în vedere noi astfel de măsuri?

Bruno Ribo: Încă de acum trei ani, am luat numeroase măsuri pentru a ne adapta la noua paradigmă. Nivelul de activitate de acum este la 40% faţă de cel din 2005 - 2008. În ultimii ani, ne-am concentrat pe activităţile de bază, am oprit operaţiuni care nu făceau parte din obiectul central de activitate, pentru a ne concentra pe cele de bază. În plus, am investit în activitatea de bază: spre exemplu, am investit circa 80 milioane euro în Furnalul nr.5, pentru a-l transforma într-unul foarte modern, în ciuda situaţiei dificile în care ne aflam. Acest lucru arată sprijinul pe care grupul ni-l oferă în procesul de restructurare a activităţii combinatului.

Am făcut tot ce era posibil? Cu siguranţă nu, iar procesul de restructurare va continua şi în următorii ani.

Reporter: Aţi finalizat procesul de retehnologizare a combinatului? Am înţeles că valoarea totală a acestui proces ar fi de aproximativ 700 milioane euro. Sunt aceste cifre corecte?

Bruno Ribo: Am făcut o serie de paşi importanţi cu privire la retehnologizarea combinatului. Prin finalizarea Furnalului 5, am avansat mult în această direcţie. La Oţelărie, am investit în Linia de Turnare Continuă nr. 1 şi am modernizat Laminorul de Tablă Groasă nr. 2. Vrem să continuăm aceste investiţii, însă, ţinând cont că avem resurse limitate, ne vom concentra pe obiectivele prioritare. Avem anumite proiecte pentru următoarele luni, care poate nu sunt la acelaşi nivel cu cele menţionate, dar care ne vor ajuta să parcurgem şi următorul pas.

Reporter: S-au mai realizat investiţii în Uzina Chimică de Cocsificare?

Bruno Ribo: Uzina Chimică de Cocsificare este unul dintre activele pe care le-am oprit. Situaţia tehnică a uzinei era proastă şi influenţa, în sens negativ, costurile producţiei.

Avantajul de a fi parte a unui grup mare este că avem un producător specializat de cocs în Polonia, care este foarte eficient, aşa că am decis concentrarea producţiei acolo, ceea ce a generat economii de scară şi a îmbunătăţit indicatorii tehnici ai furnalului nostru de la Galaţi, care foloseşte acest cocs de mai bună calitate. Investiţiile pe care le-am realizat în ultimii trei ani, în cadrul programului de transformare Arc 2012, ne-au îmbunătăţit eficienţa în mod global cu 14-15%. Costul total de producţie s-a redus, faţă de anul 2007, cu 14%, un nivel considerabil pentru noi.

Problema este că, în acelaşi timp, piaţa s-a schimbat, din punct de vedere structural. Să vă dau un exemplu: înainte de 2007, piaţa regională a oţelului era asemeni pieţei auto din România în anii 1970- 1980, cu puţini producători auto, care aveau câteva modele. Piaţa oţelului avea puţini jucători, iar cererea era mare, mai mare decât oferta.

Astăzi, piaţa oţelului este precum piaţa auto din România, în care este uşor să alegi ce model doreşti, de la ce producător doreşti: clienţii au opţiuni. Din acest motiv, noi trebuie să facem ceea ce a făcut "Dacia", şi anume, să ne transformăm. Lor le-a luat şapte-opt ani să facă acest lucru şi reprezintă o sursă de inspiraţie pentru noi. Noi ne aflăm, acum, la jumătatea propriului nostru proces de transformare şi continuăm să lucrăm mult în acest sens. Rezultatele pe care le avem, în prezent, în privinţa eficienţei tehnice, sunt, probabil, cele mai bune din istoria combinatului. Acest lucru nu se vede, întrucât câştigurile se transferă la clienţi.

Reporter: Cum estimaţi că va evolua piaţa oţelului în următorii ani?

Bruno Ribo: În Europa există o supra-capacitate structurală la nivelul industriei oţelului, iar "ArcelorMittal" a preluat conducerea în procesul de restructurare a activităţii. Credem că, dacă în Europa va exista cadrul corect de susţinere a activităţii, şi mă refer aici la politicile energetice şi la cele cu privire la certificatele verzi, atunci industria siderurgică va rămâne în Europa.

Există două direcţii aici, respectiv produsele cu valoarea adăugată, asupra cărora se concentrează deja o parte a companiilor din domeniu, şi produsele de bază. În privinţa acestora, există partea de servicii conexe, care nu pot fi furnizate decât de la un furnizor aflat în apropiere. Aşadar, în Europa, ne vom concentra pe produse cu valoare adăugată mare şi pe mărfuri cu un conţinut ridicat de servicii, în concordanţă cu aşteptările pieţei.

Reporter: Cum îşi poate găsi industria siderurgică locul în noua politică industrială a Uniunii Europene, care se doreşte a fi concentrată pe o industrie "verde"?

Bruno Ribo: Avem, încă, imaginea unei industrii "murdare". Însă, ar trebui să spunem că oţelul este materialul cel mai reciclabil la nivel mondial. Este reciclabil la infinit, comparativ cu alte materiale care sunt, de asemenea, intensive în energie. Proprietăţile sale magnetice permit să fie selectat dintr-o grămadă de deşeuri. Din acest motiv, oţelul poate fi considerat un material prietenos cu mediul. 15% din volumul nostru total de producţie se bazează deja pe reciclare.

În timpul regimului comunist, acest combinat nu punea prea mult preţ pe eficienţa energetică şi protejarea mediului. Deşeurile obţinute au fost aruncate într-un depozit de zgură aflat în proprietatea combinatului, depozit care conţine o cantitate importantă de fier vechi. În anul 2007, am început să reciclăm fierul vechi din această haldă, iar, din 2009, nu am mai cumpărat fier vechi. Tot acest fier vechi existent în haldă a fost produs cu consum de energie şi emisii de CO2, şi ar fi o crimă ecologică să nu încercăm să recuperăm tot ce se află în acest depozit, situat la doi kilometri de acest birou. Din acest motiv, căutăm o extindere a termenului de exploatare a depozitului de zgură, dincolo de actualul termen, care este până în anul 2014.

Din cauza concepţiei din trecut, "ArcelorMittal" Galaţi nu este în rândul celor mai eficiente combinate siderurgice din Europa. Dar derulăm o serie de programe pentru a atinge acest nivel. Finalizarea Furnalului 5 ne-a îmbunătăţit mult eficienţa consumului de combustibil. De asemenea, avem un program, numit Energize, prin care revizuim întreg consumul energetic pe care îl realizăm în combinat, pentru a reduce cu 20% acest consum. Unele dintre proiectele de reducere a consumului pot fi implementate într-un termen scurt, de şase - douăsprezece luni, însă, în general, perioada de implementare a unei investiţii este cuprinsă între paisprezece şi douăzeci şi două de luni. Cu proiectele pe termen scurt, cred că putem atinge aproximativ jumătate din ţinta propusă, de reducere cu 20% a consumului total de energie.

În plus, am redus, în ultimii doi ani, cu 20%, şi consumul de apă.

Reporter: Când estimaţi că "ArcelorMittal" ar putea deveni profitabilă?

Bruno Ribo: Este o întrebare dificilă. Dorinţa mea este ca acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putinţă. Însă, ne aşteptăm ca ultimele două luni ale anului să fie dificile, iar preţul nu s-a îmbunătăţit. În ultimele şase săptămâni, preţurile s-au diminuat cu peste 50 euro/ tonă, ceea ce reprezintă o scădere foarte abruptă. Acest lucru nu ne afectează doar pe noi.

Activitatea de anul viitor va fi similară celei din acest an, deci un an dificil de asemenea. Însă ştim că suntem mai bine pregătiţi decât la finele anului 2010. În acest an, am realizat 50% din pierderea de până acum în primul trimestru. Ştim de ce s-a întâmplat acest lucru şi am făcut multe corecţii în acest sens. Anul acesta, am reuşit să reducem pierderile în fiecare trimestru, comparativ cu trimestrul anterior, şi ne aşteptăm ca trimestrul patru să fie mai bun decât trimestrul trei, în ciuda condiţiilor de piaţă foarte dificile.

Reporter: O parte a angajaţilor au protestat faţă de măsurile de restructurare. Aţi ajuns la un acord cu aceştia?

Bruno Ribo: A trebuit să adoptăm o serie de măsuri pentru redresarea combinatului. De ce ni s-au îmbunătăţit rezultatele? Datorită acţiunilor pe care le-am întreprins în ultimele două trimestre. Unele dintre măsuri au fost adoptate mai rapid decât în cazul unora dintre competitorii noştri, pentru că situaţia noastră era mai grea decât a lor. Am reuşit să reducem o mulţime de costuri fixe. Ne-am concentrat activitatea de mentenanţă pe procesele de bază.

Acum, suntem în punctul în care trebuie să adoptăm una dintre ultimele măsuri de dorit, şi anume să cerem angajaţilor să contribuie la aceste eforturi. Încercăm să facem acest lucru în cel mai puţin dureros mod cu putinţă. De aceea am ales reducerea perioadei de lucru cu numai două zile, o procedură introdusă în noul Cod al muncii. În privinţa economiilor pe care le realizăm, acest lucru echivalează cu cinci zile de şomaj tehnic. Însă, pentru angajaţi, este mai favorabilă această variantă.

Înţelegem că unii oameni vor suferi ca urmare a acestor măsuri, pentru că afectează foarte multe familii. Însă, în situaţia actuală, este ceea ce trebuie să facem şi cred că, per ansamblu, avem înţelegerea oamenilor că situaţia este foarte dificilă.

Reporter: Vă mulţumesc!